REŞIŢA – Organizaţii şi instituţii diverse, aflate de-o parte şi de alta a drujbei, s-au întâlnit joi pentru o mai bună comunicare.
Deşi nu era prevăzută în cadrul proiectului „Sălbăticia din Carpaţi, bogăţie pentru oameni“, întâlnirea a fost iniţiată şi solicitată de ONG-uri care au ca obiect de activitate protecţia mediului, fiind pentru prima dată când, de comun acord, au participat, pe lângă reprezentanţi ai societăţii civile şi cei ai RNP Romsilva, Apele Române, Inspectoratul Silvic şi de Vânătoare, ai ariilor protejate, Agenţia pentru Protecţia Mediului, ai patronatelor din silvicultură şi altele cu responsabilităţi directe în domeniu. De la început, moderatorul şi coordonatorul proiectului din partea WWF a ţinut să precizeze că îşi doreşte ca evenimentul să reprezinte „o întâlnire de la care să nu plece nimeni frustrat“.
Or, pe rând, fiecare participant s-a prezentat, arătând de la început poziţia de pe care pleacă, în general cea deja cunoscută – ONG-urile pornite pe ecologie, ceilalţi pe necesitatea de informare şi comunicare. „Întâlnirea de azi a venit exact ca o nevoie şi un răspuns la solicitarea ONG-urilor. Vorbesc de nevoia de a înţelege, de a cunoaşte mai bine evoluţia lucrurilor în ariile protejate şi cum se gestionează resursele naturale. Chiar dacă nu fusese programată special întrunirea, ne simţim cumva răspunzători de a pune la masă factorii responsabili şi interesaţi“, a precizat Raluca Crîsta, din partea WWF.
În prezent, WWF derulează activităţi în Caraş-Severin pentru întocmirea unei baze de date privind fondul cinegetic, cel forestier şi apele.
„Acest lucru nu presupune la început evaluarea de efective ale fondului cinegetic, spre exemplu, ci verificăm dacă datele prezentate de instituţii sunt concludente. Am iniţiat reuniunea de azi ca un prim dialog, în aşa fel încât fiecare dintre cei prezenţi să înveţe ceva nou. Tragem semnale de alarmă legate de tăieri masive (de pădure – n.r.) în arii protejate sau în afară, de braconaj, de scădere a efectivelor de animale. Din evaluările aprobate de minister ar însemna că am vedea animale peste tot…“, a mai adăugat reprezentantul WWF. Pe de altă parte, reprezentanţii Romsilva susţin că ONG-urile nu au cunoştinţe suficiente legate de amenajări silvice şi de modul de lucru utilizat în fondul forestier şi de aceea există disensiuni.
„Însuşi proiectul celor de la WWF, aşa cum e scris, corespunde unei abordări pe termen lung, pentru dezvoltarea durabilă în funcţie de cadrul natural. Am observat reacţiile ONG-urilor referitor la activităţile desfăşurate de către cei din domeniul silvic. Din păcate, mulţi dintre aceştia nu au cunoştinţe suficiente în domeniul categoriilor de arii protejate. De pildă, fiecare rezervaţie naturală are un obiectiv de protejat. Or, în rezervaţii forestiere, de exemplu, pot avea loc tratamente, concept greu de acceptat pentru cei care nu sunt silvici. Aceştia interpretează tăierile ca o defrişare sau o intervenţie brutală. În realitate se încearcă crearea unei structuri care poate fi atinsă în mod natural în foarte mult timp. Sunt interpretări eronate“, a explicat Mihai Dragoş, reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor, şeful Serviciului Arii Protejate.