Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Voci din consiliul local se temeau de închiderea căldurii în şcoli în afara cursurilor. Este vorba însă doar de… reducerea temperaturilor şi de economii.

Bugetele tot mai ciuntite ale comunităţii au impus tot felul de ciudăţenii care nu sunt deloc hilare şi care ne-au tăiat din sectoarele cele mai importante ale vieţii. Prima dată s-a tăiat din paturile spitalelor, apoi din spitale în sine, apoi s-a tăiat din şcoli, iar acum când nu prea mai e nimic de tăiat, ciuntim cheltuielile. Costurile per elev, deşi infime pentru partenerii noştri europeni sau transatlantici, sunt prea mari la Reşiţa, astfel că pe ordinea de zi a Lunii Cadourilor, aleşii urbei au mai arcuit puţin la robinetul căldurii. Că, de, avem de unde tăia!

Vor avea copiii Reşiţei căldură, dar după program. Unul ceva mai scurt decât cel al orelor de curs. După ce termometrele unora dintre consilieri au început să şuiere ca oalele sub presiune date în clocot, spiritele s-au calmat, iar şcolile vor reduce robinetul căldurii pe timpul serii. Ca regulă, caloriferele vor fi încinse cu o oră înaintea începerii cursurilor şi vor fi stâmpărate cu o oră înainte de închidere. Acelaşi regim se aplică şi celorlalte structuri aparţinând municipalităţii, inclusiv palatul administrativ municipal, şi bazinul de înot, cu excepţia faptului că acesta din urmă nu va reduce căldura înaintea închiderii. Doar că…

„Este vorba despre un regulament de utilizare a tuturor utilităţilor, în cadrul unităţilor de învăţământ, pentru că ne gândim la economii, ne gândim la bugetul local, la banii atraşi, şi ca atare eu cred că era mai mult decât necesar un asemenea regulament, pentru ca banii să nu fie risipiţi aşa cum s-a întâmplat în nenumărate cazuri, la unele unităţi din Reşiţa, a precizat Mihai Stepanescu, primarul municipiului. Cred că acum putem monitoriza lunar aceste cheltuieli, până în data de 10 a fiecărei luni primim acele materiale şi putem trage nişte concluzii. (…) Putem veni cu proiecte suplimentare, care să conducă la un orizont, la o strategie care să ducă la asigurarea serviciilor într-un regim economic. Ne interesează şi prezenţa elevilor la ore. Au fost poate cazuri când au fost încălzite drapreiile, mijloacele fixe şi obiectele de inventar din sălile de învăţământ, şi în unele cazuri n-au prea fost nici elevi, şi poate nici profesori. Noi ne vom adapta de la caz la caz, dar am transferat şi responsabilitatea. Aceasta revine în primul rând conducerii şcolilor din Reşiţa, bineînţeles că noi monitorizăm prin serviciile noastre şi că va exista o colaborare între tot ceea ce înseamnă unităţi din cadrul Primăriei Reşiţa, unităţile de învăţământ şi societatea TermoServ, abilitată să intervină în caz de avarii, şi cred că toate sunt puse la punct în mod corespunzător“.

Şeful administrativului reşiţean a precizat că în clipa de faţă în oraş funcţionează 52 de unităţi de învăţământ grupate în aproximativ 25 de centre cu personalitate juridică, iar cheltuielile se ridică la câteva milioane de euro, „dar eu cred că, vizavi de utilităţi, pe lângă banii atraşi de la Guvernul României – în funcţie de numărul de elevi, pe baza analizei costurilor per elev –, diferenţa o suportă consiliul local. Eu cred că aceste cheltuieli vor fi reduse şi, monitorizând, putem spera că nu se face risipă“.

Totuşi, municipalitatea ar putea avea în vedere şi discuţiile purtate în şcoli în afara întâlnirilor cu cei de la primărie. Circulă poveşti despre doamne şi domni inspectori veniţi în controale intempestive de iarnă, care se plâng de faptul că e prea frig în unităţile vizitate. În acest fel, administraţia şcolii decide să dea mai multă căldură pentru ca, în zilele următoare, să pună copiii şi profesorii să treacă prin frigul… economic.