REŞIŢA – În vara aceasta, o echipă de arheologi a efectuat săpături în sectorul Plopa – Ponor din bazinul Miniş.
În zona carstică a Aninei există foarte multe peşteri care au urme de locuire umană, motiv pentru care, de-a lungul timpului, aici s-au organizat mai multe şantiere arheologice. În 2002, pe Valea Minişului au fost descoperite cele mai vechi oase de Homo Sapiens din Europa, drept pentru care zona continuă să prezinte un interes major în rândul celor interesaţi de studiul vestigiilor materiale alte trecutului istoric. Cele mai recente săpături au avut loc în vara acestui an în sectorul Plopa – Ponor, iar cercetarea a fost realizată de un grup multinaţional de arheologi, din care au făcut parte români, germani, americani, sirieni şi olandezi.
Joi, la sediul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, prof. dr. Sorin Marius Petrescu a susţinut o conferinţă de presă pe această temă, la care au fost invitaţi elevi de la Colegiul Tehnic Cărăşan din Reşiţa. „Proiectul nostru se numeşte «Prezenţa antropică în bazinul Minişului» şi s-a derulat în perioada 27 iulie – 27 august. Arheologii care au făcut săpăturile aici şi-au propus să stabilească dimensiunea locuirii prezenţelor antropice în bazinul Minişului. Săpăturile s-au axat în principal pe recoltarea de sediment şi probe pentru analiză cu carbon în laboratoarele universităţii din Koln şi analize sedimentologice în laboratoarele universităţii din Aachen. Am recoltat 427 de probe, care au fost exportate de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, iar în primăvara anului viitor aşteptăm rezultatele analizelor“, a explicat Sorin Marius Petrescu.
Arheologii au primit o mână de ajutor şi din partea Asociaţiei Speologice „Exploratorii“ din Reşiţa. „Membrii noştri au fost implicaţi în cadrul acestui proiect prin activitatea de cartare a peşterilor, explorarea acestora, poziţionarea lor pe hărţile topografice, precum şi în sprijinirea echipei în realizarea caroiajului la începutul proiectului, caroiajul care stă la baza poziţionării tuturor descoperirilor arheologice. În ultima perioadă am fost implicaţi, în mod special, în degajarea unor blocuri mai mari de piatră, care erau imposibil de dizlocat de către arheologi“, a declarat Bogdan Bădescu, preşedintele asociaţiei.
De la întâlnirea de joi nu a lipsit nici Liubiţa Raichici, directorul Direcţia Judeţeană pentru Cultură, care a făcut următoarele precizări: „Pentru anul viitor avem un proiect de protejare a acestor spaţii care, la ora actuală, nu sunt clasate ca zonă de protecţie a monumentelor istorice şi ca arheologie, şi, ca atare, nici un sunt protejate adecvat. Şi chiar dacă se întâmplă lucruri nedorite în astfel de spaţii, nu se pot lua măsuri corespunzătoare. Pe de altă parte, tot sistemul acesta carstic din Banatul de munte nu este accesibil tuturor, marelui public, el fiind, cu adevărat, fascinant. Este o faţă care poate fi văzută tocmai prin munca pe care o prezintă astăzi unul dintre cercetătorii noştri de bază, prof. Sorin Petrescu, arheolog, şi speolog totodată, şi suntem bucuroşi că la Direcţia pentru Cultură sunt prezenţi elevi, pentru că, până la urmă, grupul ţintă al tuturor manifestărilor cultural–artistice şi de protejare a patrimoniului sunt tinerii“.