REŞIŢA – Înaintea sărbătorilor de iarnă, reşiţenii au primit un cadou deosebit: o întâlnire cu două dintre cele mai mari nume ale teatrului românesc.
Desemnat în 2013 de Cartea Recordurilor drept cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, maestrul Radu Beligan, care împlineşte în 14 decembrie 96 de ani, a demonstrat încă o dată că arta nu cunoaşte limite şi vârste. Acesta a jucat miercuri, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, alături de actriţa Maia Morgenstern, un alt nume cu greutate în această industrie, în piesa scrisă special pentru cei doi de Mona Radu – „Leul deşertului“.
Subiectul piesei, regizată chiar de Radu Beligan, aduce în faţa publicului o acţiune plină de intrigi, ţesute în lumea celor bogaţi şi puternici. Arta regizorală a maestrului transcende însă succesiunea de fapte şi întâmplări ale acţiunii printr-un umor subtil şi, în acelaşi timp, spumos, prin ironie fină, prin toată „recuzita“ unei comedii de calitate. Radu Beligan interpretează rolul unui bogat om de afaceri, Nikolay Rodnin, care obţine întotdeauna tot ceea ce îşi propune, chiar dacă o face prin mijloace nu tocmai ortodoxe. De cealaltă parte o avem pe Ingrid (Maia Morgenstern), o femeie de afaceri frumoasă şi ambiţioasă, care inspiră, totodată, teamă. Aceasta conduce un lanţ hotelier şi trăieşte în concubinaj cu fiul magnatului Nikolay Rodnin, Nicky, interpretat de tânărul actor George Remeş.
Inaugurarea hotelului este un mare succes, printre invitaţi numărându-se nume mari ale cinematografiei de peste Ocean, precum Angelina Jolie şi Brad Pitt, dar şi prefectul James Lion (Mircea Rusu), un politician incoruptibil, supranumit „Leul deşertului“, de care Ingrid se simte foarte atrasă. Deşi prefectul nu este un om liber, acesta având o soţie alcoolică, pe nume Martha (Tania Popa), el începe o relaţie de amor cu Ingrid, despre care află şi Nicky, de profesie hacker, după ce îi sparge acesteia căsuţa de corespondenţe. Povestea se complică în momentul în care apare în scenă Nikolay Rodnin, mentorul lui Ingrid. Riscând să-şi piardă întreaga avere în urma unui pariu, acesta îi cere frumoasei Ingrid să i-l „aducă la picioare“ pe intransigentul prefect James Lyon, cel care deţine cheia pentru rezolvarea problemei sale. Practic, Rodnin îi cere lui Ingrid, care în trecut fusese damă de companie, să-l seducă pe James şi să înregistreze momentul de amor dintre ei, pentru a-l putea şantaja pe acesta mai târziu. Dar planul său întâmpină o situaţie neprevăzută: Ingrid este îndrăgostită de „Leul deşertului“. Între timp, Nicky, care revenise în braţele fostei iubite – Sonia – (Lamia Beligan), află despre planul pus la cale de bătrânul său tată şi fosta parteneră de viaţă. Într-un moment de sinceritate, Nicky îi mărturiseşte lui Ingrid că s-a încurcat cu Sonia doar pentru a o face geloasă, şi îi declară că o iubeşte, cerându-i să se întoarcă la el şi să renunţe la planul diabolic al tatălui său. Deşi convinsă că va pierde totul (bogăţia şi relaţia pe care o are cu Nikolay Rodnin), Ingrid realizează că nu îi poate face rău prefectului. Nikolay reuşeşte să obţină până la urmă ceea ce şi-a propus, cu ajutorul Soniei, care, rănită după refuzul lui Nicky de a o lua de nevastă, se aruncă în braţele prefectului.
Spectacolul care a durat aproape două ore a fost urmărit cu interes de iubitorii de teatru, prezenţi în număr mare. După ce actorii şi-au spus ultima replică, în ropote de aplauze, pe scenă a urcat o fetiţă care i-a înmânat maestrului Beligan, din partea Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, diploma de „Senior al culturii“. La rândul lor, cele trei actriţe au primit buchete de flori. Pe scenă, alături de Radu Beligan, s-a aflat şi Mona Radu, tânăra care semnează textul piesei, cea care l-a ajutat pe maestru să se mute dintr-un loc în altul şi pe perioada spectacolului.
Deşi obosită şi grăbită să ajungă la Caransebeş, pentru a lua trenul spre Bucureşti, Maia Morgenstern s-a fotografiat şi a dat autografe admiratorilor săi, declarând că se simte onorată să-l aibă ca partener de scenă pe Radu Beligan: „Este o onoare, o bucurie, o experienţă de viaţă să joc alături de maestrul Radu Beligan. Am avut bucuria să fiu alături de acesta, în calitate de spectator, o viaţă, ca să spun aşa, dar pe domnia sa l-am avut ca regizor pentru spectacolul jubileu, producţie a Teatrului «Metropolis», şi acum ne-am întâlnit pe scenă. Sunt momente de aleasă simţire, sunt momente de mare emoţie şi de foarte mult umor, de foarte bună calitate (…) Formăm o echipă extraordinară, nu întotdeauna este uşor, nu întotdeauna este simplu, însă aşa, când întâlnim un public atât de iubitor, care ne aşteaptă, îşi exprimă şi dragostea şi respectul faţă de maestrul Beligan şi, în general, faţă de fenomenul teatral, faţă de spectacol, nu poţi decât să răspunzi cu dragoste, cu emoţie, să dăruieşti publicului şi un zâmbet şi o oglindă pusă societăţii, în care ne privim cu toţii“.