REŞIŢA – Cei de la CEZ au încheiat, zilele trecute, cel mai amplu proiect de retehnologizare a sistemului hidroenergetic de pe Bârzava Superioară.
În vara anului trecut, TMK Hydroenergy Power, parte a Grupului CEZ în România, a demarat proiectul de modernizare a sistemului hidroenergetic de pe Bârzava Superioară. „Acesta este un proiect fără precedent în istoria sistemului, iar valoarea sa depăşeşte 30 de milioane de euro. Necesitatea retehnologizării microhidrocentralelor a venit ca urmare a gradului accentuat de uzură fizică şi morală a echipamentelor iniţiale şi a riscului de impact negativ asupra mediului pe care acestea îl prezentau. Proiectul de retehnologizare a fost realizat în baza unui contract la cheie cu o companie cehă de profil, cu experienţă semnificativă în domeniu, şi s-a încheiat conform graficului de proiect – la finalul lunii noiembrie 2013. Retehnologizarea a vizat opt sectoare majore: CHE (Centrala Hidroelectrică – n.r.) Grebla, CHE Crăinicel I, CHE Crăinicel II, CHE Breazova, Canale de aducţiune, Staţia de Pompe Timiş-Trei Ape, Staţia electrică 6/35/110 kV Grebla şi LEA (Linia Electrică Aeriană – n.r.) 35 kV din amenajare, ultima fiind Racordarea la reţeaua electrică de distribuţie de 110kV”, se arată într-un comunicat remis redacţiei.
Lucrările au început tot în vara anului trecut, cu dezasamblarea vechilor utilaje, iar pe parcursul derulării proiectului, producţia de energie a fost stopată. În paralel, s-a lucrat la întreţinerea şi modernizarea sistemului în general, printre provocările reale ale întregului proces numărându-se condiţiile meteorologice nefavorabile şi gradul ridicat de uzură tehnică şi morală a echipamentelor existente. Iniţiativa a continuat cu lucrări de construcţie necesare asamblării noilor echipamente, instalarea acestora, testarea şi punerea lor în funcţiune.
„Noile echipamente montate în cele patru microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel I, Crăinicel II şi Breazova) îndeplinesc criterii înalte de performanţă şi includ turbine, generatoare, module GIS şi transformatoare, celule electrice şi dulapuri de automatizare, echipamente automate de curăţare a apei, fiind produse de companii cu experienţă în domeniu din Germania, Italia şi Norvergia. De asemenea, antreprenorul general al lucrării a colaborat pe tot parcursul proiectului cu firme româneşti, sprijinind dezvoltarea mediului economic autohton. Totodată, unul dintre avantajele majore pentru comunitate aduse de retehnologizare este realizarea racordării directe la Sistemul Energetic Naţional a satelor Brebu Nou şi Gărâna, precum şi alimentarea de rezervă pentru zona Văliug – Muntele Semenic”, se mai arată în documentul citat.
Din septembrie până în prezent au fost derultat teste asupra noilor instalaţii, rezultatele acestora situându-se la parametrii din proiect. Astfel că, în urma punerii în funcţiune a noilor echipamente, se aşteaptă o creştere cu aproximativ 20 de procente a randamentului producţiei de energie hidro, dar şi un impact mai redus asupra mediului. În timpul testelor, în luna noiembrie, producţia de energie hidro a atins o valoare netă de 1,4 GWh.