CARANSEBEŞ – Muzeul din Caransebeş a efectuat noi cercetări în cadrul rezervaţiei arheologice de la Tibiscum-Jupa.
Una dintre cele mai importante rezervaţii arheologice din Banat este cea de la Tibiscum–Jupa. Aceasta se află în administrarea Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, ce efectuează în fiecare an aici săpături arheologice.
Adrian Ardeţ, directorul muzeului şi arheolog de meserie, ne relatează cum au decurs anul acesta cercetările arheologice din anticul Tibiscum: „Campania arheologică desfăşurată în această vară în rezervaţia arheologică de la Tibiscum–Jupa a reunit două colective de cercetare. Colectivul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi cel al muzeului din Caransebeş. Cercetările au fost efectuate pe cinci sectoare şi este pentru prima dată când facem o cercetare de masă. Aceste sectoare au fost reprezentate astfel: trei în cadrul rezervaţiei arheologice de la Tibiscum, în castru, unde colega noastră Simona Regep a săpat barăcile militare, în afara castrului, Călin Timoc împreună cu Atalia Ştefănescu şi Mariana Crânguş au dezvelit o clădire impresionantă, iar Ana Hamat împreună cu Lucia Ardeţ au continuat cercetările la drumul nord-sud, totodată finalizând în această vară şi săpăturile la clădirea numărul 14. Cele mai importante săpături le-au desfăşurat colegii mei, pe partea dreaptă a râului Timiş. Au fost descoperite piese deosebit de importante în ceea ce priveşte istoria creştinismului incipient din Dacia Romană, dar şi evoluţia şi continuitatea de locuire în spaţiile vechii provincii Dacia între secolele IV-V. Tibiscum-ul scoate la suprafaţă şi reprezintă unele dintre primele locuri puternic creştinate din Dacia Romană”.
„Anul acesta am cercetat o secţiune de la Tibiscum-Iaz, iar în cadrul acesteia am identificat o clădire cu funcţionalitate publică şi nu privată. Această clădire era dispusă la drumul roman ce mergea la Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Am reuşit să cercetăm doar intrarea clădirii respective, ce era compusă dintr-un coridor, cu zidurile susţinute de contraforţi. Zidurile sunt construite într-o tehnică romană târzie, din piatră de râu cu pământ. Clădirea datează probabil din secolul IV, deci în perioada de după retragerea romană, când izvoarele ne spun că atât armata cât şi administraţia au părăsit această zonă”, a arătat Lavinia Grumeza, arheolog în cadrului muzeului din Caransebeş.
În perioada următoare, rezervaţia arheologică de la Tibiscum–Jupa va intra într-un amplu proces de restaurare. Aceasta adună în fiecare an cercetători, istorici, arheologi, precum şi studenţi pasionaţi de istorie care doresc să afle lucuri noi despre bogata şi impresionanta istorie a anticului oraş roman Tibiscum.