În campania electorală recent încheiată, candidaţii principalelor grupări politice (în prezent, majoritatea dintre ei aleşi în noul Parlament) şi-au exprimat public opiniile şi punctele de vedere privind situaţia reală economică şi socială la nivel naţional şi local. Accentul a fost pus cu preponderenţă pe problemele din această perioadă, însă fiecare partid le-a aruncat în spinarea adversarilor.
Celor două grupări principale li i se alătură a treia, a „poporului“ (care a intrat în arena politică recent), care şi-a descărcat năduful pe primele două, „cu vechi politicieni corupţi şi iresponsabili, care, timp de 22 de ani, au sărăcit poporul, au distrus economia şi au vândut viitorul copiilor noştri“.
Modul de prezentare a acestor aspecte economice şi sociale se pare că a avut mai mult scopul de a ataca adversarul (ceva mai mult decât simplu opozant), de a-l face răspunzător şi cauză a tuturor problemelor din România. Posibil ca cei care şi-au expus problemele să nu fi realizat faptul că au completat împreună acest „tablouĹ dezolant, o stare de fapt de care sunt responsabili cu toţii.
Totodată, este posibil ca această situaţie să fie explicaţia pentru care circa 60% dintre cetăţenii cu înscrişi pe listele electorale nu s-au prezentat la urne. O majoritate într-adevăr incontestabilă, însă lipsită de spirit civic, ce completează astfel acest „tablou“. E greu să alegi în marea de mediocritate ce a cuprins politica românească, însă este dăunător că la români dezgustul şi nemulţumirea nu determină o coagulare civică şi apoi o acţiune anti-sistem – nu prin revoltă, ci prin a determina schimbări de atitudine şi comportament privind politici care să relanseze economia şi să elimine corupţia şi birocraţia din gestionarea bunului public şi a fondurilor europene.
De ce catastrofă naţională este nevoie pentru ca toate forţele politice şi societatea civilă să lucreze împreună pentru ţară? România e încă în criza tranziţiei economico-sociale, dar şi într-una de identitate naţională şi credibilitate pe plan extern, într-o lume tot mai globalizată, iar grupările politice nu reuşesc să găsească un ideal comun, ci mai degrabă sunt dominate de orgolii, ce provoacă la rândul lor crize politice, economice şi sociale.
Între timp, povestirile despre România, una curată, curg pe toate canalele media. Români ale căror fapte au schimbat destine, au umplut paginile ziarelor şi spaţiul emisiunilor TV. Români care, prin inteligenţă, implicare, bun-simţ, performanţă, fac cinste întregii ţări. Au devenit cunoscuţi; într-un fel, schimbă România în fiecare zi şi fac asta fără să ţină cont de o clasă politică încă nematurizată sau depăşită. Dacă nu se reuşeşte utilizarea eficientă a resurselor materiale şi financiare interne şi atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea susţinută şi apropierea semnificativă de media nivelului de trai din UE, generaţiile „de sacrificiu“ vor continua. Însă dacă se vrea ca milioanele de români plecaţi la muncă în străinătate să revină în ţară, iar copiii şi urmaşii lor să nu mai fie nevoiţi să se stabilească altundeva, va fi necesar să se ajungă la convingerea că lanţul acestor generaţii „de sacrificiu“ trebuie rupt, şi nu doar printr-o excepţie providenţială (cum s-a mai întâmplat în decursul istoriei româneşti), ci pentru ca societatea însăşi să refuze să-l mai accepte.
În ceea ce priveşte aşteptările cetăţenii judeţului Caraş-Severin, ai municipiului Reşiţa, acestea sunt cunoscute public şi instituţional (de către aleşii locali, precum şi de cei din Parlamentul României). Deosebit de importantă rămâne însă ideea ca aceste aşteptări să fie înfăptuite la nivelul cerinţelor fireşţti, demne de gradul actual al civilizaţiei umane.
Cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, doresc tuturor cetăţenilor sănătate şi bucurie, nu în ultimul rând redacţiei Jurnal de Caraş-Severin, ziar pe care îl urmăresc şi citesc zilnic, şi care îmi oferă posibilitatea de a-mi exprima public idei şi opinii, în general de natură socială, uneori obsesiv dar obiectiv şi imparţial.
Cu stimă, La Mulţi Ani,
ing. Rusalin Belu-Nica