REŞIŢA – Tehnicianul echipei Muncitorul Reşiţa îşi doreşte o clasare în prima jumătate a clasamentului Seriei a IV-a. JURNAL DE CARAŞ-SEVERIN: La finalul turului de campionat, Muncitorul ocupă locul nouă, din 12 echipe rămase în întrecere. Sunteţi mulţumit? Se putea mai mult?
VIOREL LOLEA: După cum ştiţi, eu sunt un tip foarte optimist. Şi, am revenit în eşalonul trei al fotbalului românesc, de pe postura de nou-promovată, să demonstrăm că ne şi putem menţine. Eram convins că o să reuşim o clasare în prima jumătate a clasamentului. Pot spune că noua aventură este aproape în grafic. Din păcate ocupăm doar locul nouă. Fără să mă scuz, dar dacă aveam acelaşi lot de jucători cu care am promovat, am fi fost mult mai sus.
JCS: Ce s-a întâmplat?
V.L.: Unii dintre ei au plecat având oferte peste posibilităţile noastre. Şi, nu puteam să-i oprim. Cum nu am putut nici să ne consolidăm lotul la nivelul pe care îl doream. Ne-am axat pe jucători tineri, din Reşiţa, pe care să-i creştem, pe care să contăm în viitorul apropiat şi chiar îndepărtat. Cu excepţia a doi jucători avem cel mai tânăr lot din serie. În aceste condiţii, pot să spun că am obţinut rezultate promiţătoare. Cu două victorii, şapte rezultate de egalitate şi două înfrângeri. Suntem campioana remizelor. Durerea noastră cea mai mare este că am pierdut la cele mai slabe echipe, la Apă Craiova şi la C.S.M. Lugoj.
Dar, v-aţi ridicat la nivelul formaţiilor de la vârf. Explicaţia?
V.L.: Lipsa experienţei, în primul rând. Pe lângă cele două eşecuri, am fost egalaţi pe mai multe finaluri de meciuri. În plus, am adus puncte din deplasări. Am făcut 0-0, la Motru, 1-1 la Caransebeş, 2-2 în Valea Domanului, cu FCM Reşiţa. Trei deplasări grele, cu adversare foarte bune. Şi, să nu uităm că am avut evoluţii foarte bune acasă, cu Giarmata şi cu Făget, în care am fost egalaţi spre final. S-a văzut că de trei ani de zile nu am beneficiat de un cantonament, foarte important pentru acumulări fizice. Dar, asta este situaţia, criza financiară şi-a spus cuvântul. Cu toate acestea vreau să mulţumesc Sindicatului Liber Independent, domnului Mihai Sitariu, şi conducerii AquaCaraş, domnului Anatoli Liber, pentru eforturile pe care le fac de a ne susţine!
Nu trebuie neglijat faptul că nu dispuneţi de un teren propriu.
V.L.: Într-adevăr, poate fi considerat un anumit inconvenient. Dar, încet, încet ne-am acomodat tot mai mult cu terenul de la Lupac. Cu acest prilej îi mulţumim domnului primar Marian Vlasici, care ne-a primit cu sufletul deschis. Mai mult, ne-a pus la dispoziţie terenul gratis, cu o suprafaţă de joc excelentă. De altfel, noi avem relaţii foarte bune cu toate echipele din judeţul nostru. Eu am o vorbă, dacă eşti curat uşile îţi vor fi deschise.
Ce urmează acum?
V.L.: Ne continuăm antrenamentele şi meciurile amicale. Trebuie să-i ţinem în priză pe băieţi până la mijlocul acestei luni. Vacanţa ar fi fost prea mare. Ne pregătim la baza proprie, la colegii de la Gloria Reşiţa, prin domnul Gabi Stănucă, la C.S. Municipal Reşiţa, unde domnii Rusalin Fîc şi Francisc Vaştag ne ajută cu sala de forţă. Apoi, la mijlocul lunii ianuarie 2013 preconizăm să ne reluăm pregătirile. Ne dorim să păstrăm acelaşi lot, fiindcă şanse de noi achiziţii sunt minime. Avem încredere în băieţi, au acumulat ceva experienţă, în prima parte, şi aşteptăm să progreseze. Vom continua pe aceeaşi linie, împreună cu colaboratorii mei Nicu Cârjan şi Ion Roman, în sensul că nu vom neglija nici centrul de copii şi juniori, unde avem patru grupe. Sunt copii talentaţi şi sperăm să reuşim să mai scoatem cel puţin un Andrei Vaştag.
Rămâne obiectivul stabilit la începutul ediţiei?
V.L.: Normal. Vom încerca să-i convingem pe jucători că merită să ocupe un loc în primele şase echipe. Dacă vom avea şi mai mult noroc, sunt convins că vom fi mai sus. Atmosfera este foarte bună, avem un climat sănătos.