MOLDOVA NOUĂ – O delegaţie din Veliko Gradişte – Serbia s-a aflat săptămâna trecută la Moldova Nouă, pentru a vizita iazul Tăuşani.Iazul aparţinând fostei întreprinderi miniere Moldomin produce un adevărat dezastru ecologic, din cauza prafului care se ridică ori de câte ori bate vântul. Iazul Tăuşani se întinde pe o suprafaţă de 19,7 hectare, iar sterilul antrenat de vânt afectează atât malul românesc, cât şi cel sârbesc al Dunării.
Potrivit datelor Gărzii de Mediu, depăşirea maximă a limitei de poluare a fost de 73,4 ori în noiembrie 2011, norul de praf fiind transportat peste 20 km, ajungând în Serbia, până la Biserica Albă şi Veliko Gradişte.
„Când bate vântul, în câteva minute, totul se umple de praf. De aici vin şi necazurile. Distanţa dintre iazurile fostei întreprinderi miniere şi localitatea Veliko Gradişte este foarte mică, fapt pentru care vântul aduce praful la noi. Oamenii se confruntă cu probleme repiratorii din această cauză. Nici animalele nu o duc prea bine. De asemenea, praful produce pagube şi în agricultură, dar mai ales în turism. Cred, însă, că de acum, aceste probleme vor fi rezolvate”, a declarat Dragan Milici, primarul oraşului sârbesc. Veliko Gradişte are o zonă turistică – Lacul de Argint – foarte căutată de turişti, anual, aici fiind înregistraţi circa 150 mii de turişti, dar care de o vreme încep să o ocolească.
„Din cauza unui dezastru ecologic am ajuns să ne unim şi mai mult, între primării, pentru că luptăm împreună împotriva acestuia. Întreprinderea Minieră Moldomin S.A. Moldova Nouă a început deja montarea a peste 300 de metri de conducte şi sperăm să ajungă la un kilometru, după care să pornească şi ramificaţiile, provizoriu, pentru umectarea iazului, până la ecologizarea zonei. Am avut un sprijin semnificativ din partea Guvernului, care a înţeles problema cu care ne confruntăm aici, apoi din partea Ministerului Economiei, care finanţează aceste lucrări, dar şi din partea Mnisterului Mediului, care a atras atenţia asupra poluării de la iazurile S.C. Moldomin. Noi sperăm ca până în primăvară să finalizăm montarea conductelor, iar dacă nu se reuşeşte privatizarea societăţii, să se treacă la ecologizarea iazului. Dacă privatizarea se va realiza, atunci, iarăşi nu vor mai fi probleme, pentru că iazul va fi în permanenţă umed”, a precizat primarul oraşului Moldova Nouă, Matei Lupu.
La rândul său, Gheorghe Damian, cel care a fost primar al oraşului Moldova Nouă în anii ’70, prezent la întâlnirea de la sfârşitul săptămânii trecute cu delegaţia sârbă, a subliniat că activitatea de bază a oraşului a fost mineritul, care acum ar trebui să continue. „Aici sunt bogăţii nebănuite, care nu sunt exploatate şi de care economia ţării are acum nevoie”, a declarat Gheorghe Damian.