BOCŞA – Lăcaşul de cult a trecut recent printr-o serie de lucrări, fiind deja programată slujba de sfinţire.Duminică, 18 noiembrie, de la ora 9.00, va fi oficiată slujba de sfinţire a bisericii din Vasiova, purtând hramul Naşterii Maicii Domnului. Evenimentul este organizat de către Parohia Ortodoxă Română din Bocşa Vasiova, cu participare episcopală. Este vorba, de fapt, despre o resfinţire a lăcaşului de cult, după ce au fost executate diferite lucrări, inclusiv la sistemul de încălzire.
Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea“ din Bocşa ne-a pus la dispoziţie un scurt material folosind, în principal, informaţii din volumul „Istorie şi artă bisericească“, purtând semnătura lui Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Localitatea Vasiova – azi parte componentă a oraşului Bocşa – este atestată din 1544. De-a lungul istoriei a trăit evenimente importante fie sub turci, fie în epoca modernă. După tradiţia locală, o biserică ar fi fost încă la mijlocul sec. al XVI-lea, pe „Dealul Furcilor“, apoi în sec. al XVII-lea, incendiată de turci, la începutul sec. al XVIII-lea, distrusă în timpul războiului din 1738. Fireşte, şi aici bisericile de lemn le-au precedat pe cele de zid.
O biserică de lemn datează dinainte de 1755, dar a ars în 1788. După alte surse, biserica din lemn din 1745 ar fi fost demolată şi s-a construit între 1763-1775 actuala biserică. În cronica locală se susţine existenţa primei biserici la 1656, arsă în 1695; a doua 1704-1720, arsă în 1738; a treia 1745, pe a cărei temelie de piatră s-a clădit la 1763 actuala biserică din piatră şi cărămidă.
La 1784 se execută turla, care primeşte forma de azi în 1854. Reclădită, după unii doar renovată, în 1887. Sfinţirea bisericii renovate din Vasiova este relatată în „Foaia diecezană“ nr. 39/1887: „s-au lungit şi ridicat zidurile, s-a refăcut acoperişul şi tâmpla“. În 1977 s-a pus o placă comemorativă cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la restaurarea sf. Biserici, pe temelia de piatră din anul 1745.
După Nicolae Corneanu „biserica s-a zidit în anul 1775, fiind una din cele mai vechi în acel ţinut. Pictura i-a făcut-o Filip Matei“.
După o nouă renovare, s-a făcut târnosirea bisericii în 1946 prin episcopul Veniamin Nistor. Apoi s-au adăugat casa parohială, acoperirea bisericii, iconostasul (operă gratuită a sculptorului Petru Oance – Tata Oancea 1954-1958), pictura interioară executată de Gheorghe Vânătoru (1958-1959), pictura exterioară executată de Ieremia Profeta (1975 – 1976).
Merită amintit un amănunt semnificativ de istorie, reconstituit dintr-o „mulţămită publică“ a învăţătorului Serafim Jurca din Vasiova, tipărită în Foaia Diecezană din 2/14 mai 1893: mai mulţi contribuabili cumpără „Faptele Sfinţilor Apostoli“ care „e prima carte în biserica noastră din Vasiova tipărită cu litere latine, a cărei lipsă am simţit-o“.
Lista preoţilor, în cronologia locală, începe cu: Popa Ianoş la 1592; Andrei Florea 1695-1739; Ioan Căminar 1745-1763, Coriolan Zuiac 1899-1942; Plinius Oancea 1943-1952; Ioan Lupinca (1953-1984) care a plătit cu ani grei de temniţă faptul de a fi denunţat comunismul; Ioan Vâşcu 1984-2011; din 2011 aici slujeşte preotul paroh Doru Melinescu.
Trebuie precizat faptul că Vasiova este locul de naştere al unor personalităţi artistice importante: compozitorul Zeno Vancea, sculptorul şi editorul, scriitorul şi bibliofilul Petru E. Oance, cunoscut sub numele de Tata Oancea, interpreta de muzică populară Aurelia Fătu Răduţu, basul Nicolae Florei, ţăranul scriitor Aurel Novac, dirijor şi solist al corului Doina din Vasiova, delegat – împreună cu Filip Matei – la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia în 1918 şi devine primul senator ţăran din Parlamentul României reîntregite, la expirarea mandatului revenind în Vasiova unde este ales primarul comunei.
Hramul bisericii din Vasiova este la 8 septembrie de Sfânta sărbătoare a Naşterii Maicii Domnului când se ţine şi tradiţionala Rugă de la Vasiova.
Antoniu Mocanu