BOCŞA – Cu această întrebare se confruntă bibliotecile, în zile în care copiii sunt mai interesaţi de calculatoare decât de cărţi.Bibliotecarii zilei de astăzi trec prin vremuri inimaginabile acum două decenii. Atunci, copiii care abia pătrundeau tainele cititului, deschideau uşa instituţiilor culturale şi cereau „Cenuşăreasa“. Acum, preferă să „google-ască“ pe internet după ultimul review la iPhone 5.
Bibliotecile, bibliotecarii şi cititorii sunt diferiţi faţă de ce era acum două decenii, spune Gabriela Şerban, managerul Bibliotecii Orăşeneşti „Tata Oancea“ din Bocşa: „Astăzi biblioteca este şi trebuie să fie o componentă importantă a vieţii social-culturale, care şi-a diversificat serviciile, de la cele de educare, informare, documentare, cercetare, la cele de recreere şi divertisment. Bibliotecarul tradiţional gestiona un fond de publicaţii avut sau pus la dispoziţie, şi atât! Se ghida după reguli puţine şi rigide. Adesea auzeai «nu-i treaba noastră». Asta am găsit eu în 1994, când am venit la biblioteca din Bocşa, şi nu mi-a plăcut. În timp, am reuşit să schimbăm această mentalitate, să avem o bibliotecă activă. Prin calitatea serviciilor oferite şi prin activităţile derulate în beneficiul comunităţii locale, am găsit mereu susţinere din partea autorităţilor, a unor oameni de afaceri, am păstrat şi atras colaboratori din diversele domenii, dar şi cititori, unii dintre ei implicaţi în proiecte culturale importante pentru azi şi pentru viitor“.
Cu alte cuvinte, implicarea bibliotecii în cotidian a atras spre carte paşii bocşenilor, în special al celor mici. Astfel, din cei 3.214 cititori înscrişi la biblioteca publică din Bocşa, aproximativ 1.000 sunt copii cu vârsta sub 14 ani. De altfel, din cele 5.043 de documente difuzate de bibliotecă, 2.074 sunt publicaţii pentru copii. Cei care sunt elevi cer, în general, bibliografie şcolară, cărţi obişnuite pentru vârsta lor, cu poveşti şi basme. Preşcolarii vin însoţiţi de părinţi şi caută cărţi cu multe imagini şi text puţin, cărţi de colorat, în genul „Să învăţăm alfabetul“, „Să învăţăm să numărăm“, educative şi distractive în acelaşi timp.
Cei mai mari trec singuri pragul bibliotecii şi, pe lângă binecunoscutele lecturi din Creangă, Eminescu, Slavici, Sadoveanu, Dickens, Defoe, Tolstoi etc. sunt interesaţi de lecturile lui Mircea Cărtărescu – „Florin scrie un roman“ sau „Enciclopedia zmeilor“, „Aventurile lui Habarnam“ şi „Habarnam în oraşul soarelui“ de Nosov, „Superman“, „Harry Potter“ şi „Stăpânul inelelor“. Sunt fascinaţi de povestirile cu vrăjitoare şi vampiri, iar tinerele domnişoare preferă povestirile din seria „Gossip girls“. „Sunt cărţi pe care nu le-am avut, dar a trebuit să le procurăm, spune Gabriela Şerban. Cu siguranţă, şi în acest an şcolar copiii vor veni cu noi solicitări şi va trebui să achiziţionăm noi titluri. Sunt informaţi, sunt curioşi, au la-ndemână diverse mijloace moderne de informare şi ştiu exact ce vor, ce-i interesează, ce caută“.
Începând din aprilie, biblioteca a pus la dispoziţia celor care-i trec pragul un număr de şase calculatoare cu acces la internet. Serviciul este oferit gratuit, însă doar 75 de persoane s-au arătat interesate să-l utilizeze, în general vârstnici. „Bănuim că la Bocşa copiii au acasă calculatoare şi internet, iar la cele de la bibliotecă apelează doar în pauze sau în cadrul unei activităţi organizate“, conchide Gabriela Şerban.
Aşadar, chiar dacă vremurile şi oamenii s-au schimbat în ultimele două decenii, copiii încă mai citesc „Fram, ursul polar“, „Pinocchio“, „Albă ca zăpada“ şi „Cenuşăreasa“, doar că acum cer şi DVD-ul care însoţeşte volumul clasic. Încă mai citesc poveşti cu zâne şi basme cu Feţi-Frumoşi, dar sunt încântaţi şi să asculte CD-urile ataşate la finalul cărţii. „Încercăm să menţinem vie flacăra lecturii şi să îmbinăm tradiţionalul cu modernul, oferind acces copiilor la noi medii, dar mai ales la cartea tipărită, explică managerul bocşean. Şi acest lucru îl reuşim cu sprijinul părinţilor şi al cadrelor didactice care-i îndrumă pe micuţi spre bibliotecă“.
Antoniu Mocanu