REŞIŢA – Mai bine de jumătate din livezile judeţului sunt îmbătrânite. Din totalul celor pe rod, cele de pruni predomină.După închiderea C.A.P.-urilor, activitatea pomicolă aproape că a dispărut în Caraş-Severin. Fermele pomicole s-au închis imediat după Revoluţia din ’89, iar hectare întregi de pomi fructiferi au fost lăsate în paragină.
În prezent, din totalul pomicol de 10.759 ha, numai 46% îl reprezintă livezile pe rod, dar şi acestea sunt slab productive, majoritatea fiind îmbătrânite şi neîngrijite. Lipsa tratamentelor de întreţinere aplicate speciilor şi-a pus amprenta pe producţia de fructe din ultimii ani, aceasta fiind, potrivit reprezentanţilor Direcţiei Judeţene Agricole, tot mai slabă. „Nu este suficient să sădeşti un pom roditor pentru a obţine recolte bune, trebuie să-i faci tratamentele de care are nevoie. O plantaţie de pomi nu mai dă randament după 25-30 de ani, iar la noi în judeţ mai bine de jumătate din patrimoniul pomicol este îmbătrânit“, ne-a declarat ing. horticol Lucian Miu, consilier în cadrul Serviciului Inspecţii Legume şi Fructe.
Statistic vorbind, din totalul livezilor pe rod, de 5.012 ha, plantaţiile de pruni predomină în Caraş-Severin. Acestea se întind pe o suprafaţă de 3.516 ha, cu 2.116 ha mai mult decât livezile de măr. Plantaţiile de peri se întind şi ele pe 50 de ha, cele de nuci pe 67 ha, cireşii şi vişinii pe 22 ha, livezile de piersici şi caişi pe 6, respectiv 4 ha. Pentru că abia de acum înainte pomicultorii cărăşeni îşi vor aduna roadele, nu cunoaştem producţia fructelor din acest an. Inginerii horticoli vorbesc, însă, de o producţie medie de 4 – 5 tone la ha pentru prunii văratici, care s-au cules deja, şi de o producţie medie de până în 6 tone/ha pentru peri. Dacă pomii fructiferi au fost îngrijiţi aşa cum trebuie, atunci, conform declaraţiilor ing. Lucian Miu, încărcătura pe pomul fructifer poate fi de 40 – 50 de kilograme.
Roxana Bălan Nafiru