A fi înregistrat la Direcţia Sanitar-Veterinară (DSV) va fi o condiţie necesară pentru ca sătenii să-şi poată vinde produsele. Pentru asta, marfa trebuie produsă, păstrată, transportată şi expusă în condiţii de maximă siguranţă şi igienă.
Greu la deal…
Ceea ce presupune dotări pe care sătenii nu şi le pot permite. „Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să elaboreze programe de restructurare şi modernizare a fermelor şi micilor producători. E greu ca fiecare producător agricol să fie dotat cu ce are nevoie, de aceea sprijinul poate veni pe asociaţii de producători“, opinează Dorin Imbrea, specialist DSV. Acesta consideră asocierea un demers benefic în urma căruia agricultorii ar dobândi statut juridic şi şi-ar putea cere drepturile.
Oamenii însă „fug“ de asociere, amintirea fostelor CAP-uri fiind încă vie în mintea multora. În consecinţă, înregistrarea efectivă se face la primării, de unde sătenii primesc certificatul de producător agricol.
„Conform Ordinului ANSVSA nr. 301/2006, producătorii primari trebuie înregistraţi şi la DSV. Vom fi atenţi la asta după ce vom avea condiţii europene în pieţe“, a mai spus Imbrea. Se pare că asemenea condiţii vor fi în Piaţa Reşiţa Sud imediat ce modernizarea acesteia va fi gata. Până acum, s-au înregistrat la DSV doar apicultorii, singurii care trebuiau să facă acest lucru. În prezent, sunt peste 300 de stupine înregistrate la DSV iar termenul final este 31 decembrie 2008.
Soluţii de moment
Celelalte categorii de producători se „strecoară“ cum pot. Lăptarii, de exemplu, majoritatea livrează laptele direct spre procesatori din Oraviţa şi Prigor şi din judeţele Timiş şi Mehedinţi. Încă pot face asta deoarece laptele este livrat la scurt timp după mulgerea animalelor iar condiţiile de păstrare şi procesare din unităţile la care laptele ajunge sunt verificate de DSV de două ori pe lună.
Mai trebuie spus că, în judeţ există trei centre de procesare a laptelui de oaie, centre care se găsesc în zona oraşului Bocşa.
Ionel Ivaşcu