REȘIȚA – Pentru Asociația Speologică „Exploratorii” (ASE) din Reșița, anul 2021 a însemnat celebrarea a 60 de ani de activitate neîntreruptă. Președintele ASE, Bogdan Bădescu (al treilea din stânga), vorbește pentru cititorii noștri despre activitatea asociației și pasiunea necesară muncii de speolog!
Sute de peșteri descoperite, explorate și protejate și activitate intensă de protecție a mediului. Dacă ar fi să sintetizăm acești ani într-o frază, atunci fraza ar fi cea de mai sus. Însă nu ne putem opri la atât, cum nici frumoșii împătimiți ai lumii din adâncuri nu se pot opri din a căuta frumusețile pe care, poate nu întâmplător, natura le-a ferit de ochii oamenilor, rezervând privilegiul de a le admira numai celor care le iubesc îndeajuns pentru a se aventura în adâncuri.
Povestea începe încă din anii ‘50 ai secolului trecut având ca temerari câțiva copii printre care Dan Farcaș, strălucitul matematician de mai târziu. În anul 1959, Horsti Neff, actualmente membru de onoare al asociației, devine liderul informal al grupului de iubitori ai peșterilor ce se conturează odată cu prima lor descoperire: Peștera Racoviță din Cheile Carașului. Organizația se constituie oficial în 1961 purtând diverse denumiri până în 2005, când asociația primește denumirea actuală. Din 1995, de destinele ASE se ocupă Bogdan Bădescu. În prezent, ASE derulează activități științifice în întreg județul Caraș-Severin, în zona Cheile Carașului și la Centrul de Educație înființat la Cărbunari, fiind implicată și în proiecte vizând protecția mediului la nivel național.
„În zona Comarnic, în peste 40 de ani, am descoperit, explorat și topografiat câteva sute de peșteri. Unora, precum Comarnic sau Popovăț, le-am asigurat protecția prin montarea de porți și grilaje. Dar județul nostru are cea mai întinsă suprafață carstică din țară, aproape 700 km pătrați între Reșița și Moldova Nouă. Până în anii ‘90, ne-am axat pe zona din jurul Reșiței, până la Cheile Minișului. Însă vroiam să extindem cercetarea spre partea sudică. Pentru asta, aveam nevoie de un centru în zonă”, aflăm de la Bogdan Bădescu. Prin 2010, acesta a fost fixat la Cărbunari pentru că localitatea se află în mijlocul arealului sudic. De-atunci, aici au avut loc activități specifice ASE, precum și instruiri pentru speologi în devenire. Însă, pe viitor, Bădescu vrea la Cărbunari mai multă deschidere spre tinerii interesați de speologie și mediu.
Exclusiv tinerilor li se adresează unul dintre proiectele derulate de ASE, „RuralKarst”. De regulă, localitățile din zone carstice se alimentează cu apă din izvoare care, deși limpezi, pot fi poluate bacteriologic. De aceea, ASE va instrui și implica tineri din zone vulnerabile situate în 27 de județe în domeniul protecției mediului. ASE e implicată și într-un proiect derulat de APM Timiș, care vizează arealul Situl Natura 2000 Cheile Nerei-Beușnița. Obiectivul principal este de a restaura, depolua și proteja 110 peșteri din zonă, afectate de poluare și distrugeri. În 2022 și 2023, ASE va lucra la aceste proiecte. De asemenea, va dezvolta un proiect pe zona de graniță a județelor Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, cu focusare pe zona Clisurii. Aici se vrea promovarea, protejarea și dezvoltarea durabilă a arealului care face parte din „Centura verde” a Europei.
În 60 de ani de activitate, o viață de om am putea spune, ASE a identificat, explorat, topografiat, reambulat și documentat 1.650 de cavități din care 137 mai mari de 100 m. Dintre aceste cavități, 74% sunt peșteri, celelalte 26% fiind avene. Dar natura și frumusețile ei leagă prietenii și punți între oameni. În 2005, două asemenea prietenii s-au concretizat în birouri ale ASE în orașele Anchorage din Alaska și Stuttgart din Germania, birouri care au funcționat până în 2013. „La începutul anilor 2000, pentru dezvoltarea asociației, am avut voluntari de la Corpul Păcii. Unul dintre ei era din Alaska. Am cooperat frumos, am vrut să ținem legătura și așa a apărut biroul de acolo. În Germania trăiesc mulți foști membri ai asociației. Biroul a venit de la sine pentru că ei continuă să fie legați de asociație chiar dacă sunt departe. Deși am închis cele două birouri, ținem în continuare legătura”, încheie Bogdan.
ASE e oricând deschisă pentru noi voluntari. Celor care vor să devină speologi le trebuie multă dorință, deoarece a fi speolog înseamnă să ai capacitatea de a te orienta în teren, a parcurge peșterile târâș, a merge prin apă, a coborî pe coardă în puțuri, a sta în natură cu puțin confort și la fel de puțină tehnologie. De ce toate astea? Pentru că trebuie să vezi cu ochii tăi frumusețile din adâncuri pentru a înțelege deopotrivă măreția acestora dar și „nebunia” celor care intră-n pământ, la propriu, pentru a se bucura de ele. Imaginile scot „la lumină” un crâmpei al acestor frumuseți cu care natura bucură ochii și sufletele doar acelora care le iubesc îndeajuns pentru a se aventura în adâncuri.
JCS-Ionel Ivașcu
