REŞIŢA – Evenimentul a fost marcat în Parcul Tricolorului din Reşiţa alături de detaşamentul de onoare format din militari ai Batalionului 183 Artilerie Mixtă „General Ion Dragalina” din Lugoj, ai Inspectoratului de Jandarmi judeţean şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic”!
Festivităţile au cuprins intonarea imnului naţional, trecerea în revistă a gărzii de onoare de către prefectul Ioan Dragomir, alocuţiuni ale oficialităţilor locale şi înălţarea drapelului naţional.
„Drapelul tricolor este parte a identităţii naţionale, alături de stema şi imnul naţional. Tricolorul românesc este arborat acum alături de drapelele naţionale ale celorlalte state din marea familie a democraţiei şi securităţii. Datoria noastră este să cinstim simbolurile naţionale, să transmitem noilor generaţii respectul pentru acestea şi să înălţăm tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii”, este mesajul premierului Nicolae Ciucă, citit de prefectul Ioan Dragomir. Premierul a mai subliniat că respectul faţă de simbolurile naţionale înseamnă respect faţă de trecutul cu care ne mândrim ca popor în România de astăzi.
Conform lui Laurenţiu Roşu, şeful Arhivelor Naţionale Caransebeş, tricolorul a fost adoptat mai întâi în Ţara Românească în 1834, ca drapel de luptă în timpul domnitorului reformator Alexandru Ghica. În timpul Revoluţiei de la 1848, revoluţionarii adoptau steagul Ţării Româneşti în culorile tricolorului dar dispuse orizontal. În 6 februarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza a venit la Buzău ca domnitor, comandantul dorobanţilor l-a întâmpinat cu un steag tricolor. La 22 iunie 1861, domnitorul decreta tricolorul ca fiind drapelul civil al principatelor unite, iar Constituţia din 1866 prevedea culorile principatelor care erau albastru, galben şi roşu aşezate vertical.
„Tricolorul s-a născut din drapelul Moldovei, care era compus din culorile albastru şi galben, şi cel al Ţării Româneşti, compus din roşu şi galben. Oficial, pentru prima dată în 1848, primul decret al guvernului provizoriu a fost chiar declararea drapelului României pe 14 iunie 1848, după calendarul iulian, 26 iunie după cel gregorian”, a spus Ovidiu Rădoi, vicepreşedintele Consiliului Judeţean. De aceea e important să ne educăm copiii şi nepoţii să iubească simbolurile României.
Pentru că „steagul e România”, spunea Alexandru Ioan Cuza în 1863, cu prilejul aniversării a 15 ani de la luptele din Dealul Spirii. „Acest pământ binecuvântat al patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudoarea muncitorilor, este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii lor. Steagul este trecutul, prezentul şi viitorul ţării. Este întreaga istorie a ţării”, s-au auzit din nou, peste secole, cuvintele domnitorului, citite astăzi la 174 de ani sub tricolor.
JCS-Ionel Ivaşcu
