Pus în scenă de către directorul teatrului arădean, regizorul Laurian Oniga, însă cu trupa Teatrului maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timişoara, spectacolul a putut fi urmărit practic fără dificultăţii şi de spectatorii care nu vorbesc limba maghiară, deoarece cu ajutorul unor căşti speciale s-a asigurat o audiţie-traducere impecabilă în limba română.
Este deja pentru a doua oară când acest text este montat în România, după ce doar în 1996 a avut premiera absolută la Zűrich. Dacă prima versiune românească – aparţinând regizoarei Theodora Hergelegiu şi avându-i în distribuţie pe Victor Rebenciuc, Valeria Seciu şi Claudiu Bleonţ – a mizat mai mult pe elementul comic şi grotescul unor situaţii, viziunea lui Laurian Oniga este una empatică, regizorul arădean solidarizând la modul grav cu destinele unor contemporani puşi într-o situaţie limită. Concret, aici, „puşi pe liber”, de către o economie de piaţă care, dincolo de calitatea de a produce bunăstare infinit mai eficient decât „economia planificată” are, iată, şi o faţă întunecată.
În această cheie poate fi citită şi metafora elevilor cu cravate pionereşti la gât, a unei copilării ce poate fi strivită de orice sistem economic, care scoate din ecuaţie factorul OM.
V.S.