Caraş-Severin, Romania

– De ce veniti atât de rar în Arad?

– Nu voi spune cã am avut probleme personale, pentru cã nu asta intereseazã populatia Aradului. Am avut probleme, în primul rând, datoritã PRM-ului si a faptului cã mi-am dat demisia si pânã mi-am gãsit o echipã în cadrul PD-ului si un sediu în Arad. Sper ca de acum înainte sã reprezint mai bine Aradul si sã fiu mai bine ancorat în realitatea judetului. Vreau sã spun cã am sprijinit Aradul cât am putut, mã refer atât la zona metropolitanã, dar si atunci, când prin interventia mea s-au alocat 10 miliarde de lei, pentru localitãtile Zerind si Iermata Neagrã pentru zona Crisului.

– Care a fost motivul trecerii la PD?

– Am o motivatie simplã si deloc populistã. Sunt prieten cu Nicu Vasilescu, fost vice presedinte al PRM. Dânsul mi-a fãcut cunostintã si cu Ciontu si cu Vadim, iar eu chiar am crezut în proiectul acesta. De asemenea sunt prieten bun cu Onaca, si el fost senator de Arad si se stie cã atât el, cât si eu am fost „mitici”, veniti din afara Aradului, deci nu am fost arãdeni pur sânge. În urma scandalului din luna mai a anului trecut, din cadrul PRM am demisioant din acest partid. Am fost nouã deputati care am plecat din PRM, crezând în Partidul Popular, însã am rãmas independent. Am format în Parlamentul României Grupul Popular Independent, împreunã cu Blocul National Democrat si cei cinci deputati, tot fosti PRM-isti de la sindicate, care au plecat în decembrie 2004. Am încercat sã promovãm un partid popular, însã nu am reusit. Apoi am rãmas independenti, iar pe plan politic erau douã partide parlamentare care aspirau pentru Partidul Popular European: Partidul Conservator si PD-ul. În cele din urmã ne-am afiliat la PD.
Zona metropolitanã

– Spuneati cã v-ati interesat de zona metropolitanã?

– Am avut în campania electoralã un punct prin care am sustinut ridicarea orasului Arad la rangul unu. În primul rând trebuia ca numãrul locuitorilor Aradului sã fie peste 200.000, acum Aradul având în jur de 180.000, dar aceastã problemã se putea rezolva. În momentul în care se ajungea la 200. 000 de locuitori se primeau si mai multi bani de la buget si primãria se putea angaja sã ia credite mai mari. Toate orasele mari stiu cã îndatorarea este solutia pentru lucrãrile administrative majore. În momentul în care orasul este mai mare poate sã se îndatoreze la diferite bãnci, putându-se sã se dezvolte mult mai mult zona industrialã, iar oamenii vor câstiga mult din aceastã extradezvoltare a Aradului. Oricum, în campania electoralã, am fost singurul care a ridicat aceastã problemã a zonei metropolitane, iar eu stiu foarte bine ce înseamnã aceasta trãind în Bucuresti.

– Credeti cã proiectul primarului Gheorghe Falcã privind zona metropolitanã va reusi?

– Da, eu cred cã va reusi. Nu neapãrat cã primarul Falcã, ci pentru cã deja existã aceastã conceptie la nivel de tarã. Sigur cã se va face o zonã metropolitanã, dar este foarte greu pentru cã trebuie fãcute unele schimbãri ale legii administratiei publice. Vreau sã mai spun cã am fost atacat de Grupul Argus 2004, care a spus cã este o fantezie ce vreau eu sã fac. Mi-am asumat propunerea în cadrul campaniei electorale de a duce la bun sfârsit aceast proiect de transformare a Aradului în zonã metropolitanã.
Parcul Reconcilierii II

– În ultimul timp se discutã tot mai mult despre un nou Parc al Reconcilierii la Pãulis.
– Este interzisã amplasarea de monumente istorice sau de monumente de orice naturã care sã comemoreze fapte care au adus atingere umanitãtii sau pentru crime împotriva umanitãtii cum au fost fascistii din Italia sau hortistii din Ungaria. Atunci noi am întors armele în 23 august 1944 împotriva nazistilor si împotriva hortistilor, sau împotriva Germaniei si Ungariei. La Pãulis a fost lupta între 13 si 18 septembrie, împotriva nemtilor si hortistilor. A fost agresiune, pentru cã Aradul nu era în Dictatul de la Viena si au murit oamenii. Existã o ordonantã din 31 martie/2001 care interzice amplasarea unor monumente, care sã îi comemoreze pe cei ce au fãcut crime împotriva umanitãtii.
Asigurare pentru inundatii

– Care sunt ultimele actiuni pe care le-ati avut în Parlamentul României?
– Am aprobat legea fondului de mediu care este foarte importantã. De asemenea, se discutã legea cu privire la asigurãrile nationale generale privind calitãtile naturale. Legea prevede ca fiecare cetãtean, chiar dacã nu este vizat de ape sau de cutremure, sã participe cu o sumã de 10 lei pe an si atunci sã se formeze un fond care sã fie utilizat pentru refacerea zonelor celor mai afectate de calamitãti, iar cei care trãiesc în zone cu risc mare de calimitate sã poatã fi despãgubiti din acest fond. Asa cum existã RCA, în cazul automobilelor, care trebuie plãtitã de toatã lumea. La fel va exista si o astfel de prevedere pentru situatile de urgentã. Pãrerea mea este cã trebuie sã fim toti solidari în astfel de cazuri.

– Cât de des veti veni de acum înainte în Arad?

– Începând de sâmbata viitoare voi veni mult mai des în Arad.

– Ati primit telefoane în urma publicarii numarului d-voastra de celular în ziar?

– Nu am primit nici un telefon. Dar, chiar m-ar bucura daca aradenii m-ar suna sa-mi spuna ce probleme au, pentru a-i putea ajuta. As putea sa intervin la administratia publica locala sau centrala, sau la o institutie abilitata pentru a rezolva problemele, deoarece de asta sunt si ales aici.

Daniel Albu