-Domnule primar, cât de reale sunt statisticile conform cărora Sebişul a câştigat teren în faţa multor oraşe din judeţul Arad? La dezvoltarea oraşului ne referim.
– Eu zic că sunt adevărate. Şi să vă spun de ce. În urmă cu doi ani de zile, Sebişul se situa undeva pe locul nouă, din nouă oraşe ale judeţului, iar acum a urcat pe locul doi, după Ineu.
„Anul viitor începe asfaltarea drumurilor”
– Ce ne puteţi spune despre programele, despre fondurile pe care le-aţi accesat sau sunteţi în curs de accesare?
– Lucrările mai mari, de anvergură, cum ar fi canalizarea oraşului şi Casa de cultură, cu bibliotecă, le-am făcut din fonduri BERD prin BCR. Lucrăm la programe pentru a accesa şi alte tipuri de fonduri destinate, în special, infrastructurii. Mă refer la repararea străzilor, a drumurilor, şi la extinderea canalizării în satele Prunişor, Sălăjeni şi Donceni.
– Aţi anticipat o întrebare. Mulţi dintre sebişenii cu care am discutat s-au plâns de starea proastă a drumurilor din oraş. Când le vine şi lor rândul să fie asfaltate?
– Starea drumurilor nu este chiar atât de rea, cum se plâng unii, dar eu zic că până nu terminăm cu canalizarea şi branşamentele la canalizare a gospodăriilor, să nu acţionăm la străzi. Însă, odată cu terminarea lucrărilor la canalizare, în întreg oraşul, străzile vor fi prioritatea noastră numărul unu. Începând de anul viitor vom trece la asfaltarea lor, la realizarea de trotuare. Când vom termina şi acest lucru, Sebişul va arăta ca un oraş european.
Locuri de case şi 48 de apartamente la bloc
– Am văzut la Primărie, un plan urbanistic general. Sunt prinse acolo şi locuri de case pentru tineri, v-aţi gândit şi la ei?
– Normal. Avem zone unde sunt prevăzute locuri de case dar s-a prevăzut şi construirea a două blocuri de locuinţe, cu 48 de apartamente, blocuri ANL. Punem un accent deosebit pe tineri, deoarece dezvoltarea economică ce va fi în următorii doi ani, fără precendent pentru Sebiş, necesită şi locuinţe.
Turismul şi învăţământul sunt, şi ele, printre priorităţi
– V-am tot auzit vorbind despre turismul în Sebiş. Ce poate oferi Sebişul din punct de vedere turistic?
– În ultimii ani s-a construit Motelul Onix, lângă lacul de la ieşirea din Moneasa. Alte două firme au întocmit documentaţia şi vor construi baze turistice, în zona ştrandului şi în zona celui de-al doilea lac, spre Moneasa. În zona turistică Sălăjeni vom face un sat de vacanţă. Şi ar mai fi şi altele, dar toate la vremea lor.
– În opinia noastră, un oraş nu se poate dezvolta dacă nu se dezvoltă şi învăţământul.
– Noi punem mare bază pe dezvoltarea învăţământului, indiferent de categorie. Aţi putut vedea că se lucrează la clădirea grădiniţei, precum şi la altele de acest gen. Trebuie să vă spun că, în ultimii opt ani de zile Sebişul s-a dezvoltat şi ca un oraş universitar. În prezent avem aproape 500 de studenţi. Acest lucru este de bun augur, deoarece părinţii care nu au posibilităţi materiale să trimită copilul la facultate în Arad, la Cluj sau Timişoara, îl trimite aici, la Sebiş, unde profesorii sunt aceeaşi ca şi în centrele universitare sus amintite.
– Haideţi să vorbim şi despre nerealizări. Despre ce aţi promis sebişenilor şi nu aţi reuşit să faceţi până acum?
– Niciodată nu poţi face totul. Oricât ai vrea nu există perfecţiune şi potenţa este, la un moment dat, limitată. Aţi pomenit de drumuri. Am şi eu nemulţumirile mele, gândurile mele. Vreau să vă spun că, uneori, de la bugetul Consiliului Judeţean se îndreaptă prea puţini bani către Sebiş. Şi vă dau un exemplu. Am cerut de la bugetul CJA bani pentru cei şapte kilometri de drum judeţean care străbat oraşul. Noi nu am avut şansa să fim la un drum naţional sau european să vină alţii să ni le facă.
Romulus Dubăţ