REŞIŢA – Tot mai multe voci se ridică împotriva administratorilor de arii protejate, acuzându-i că blochează investiţii.Potrivit normelor legale în vigoare, o condiţie „sine qua non“ pentru o construcţie, o investiţie sau un alt demers similar este obţinerea avizelor şi autorizaţiilor. Unul dintre cele mai discutate subiecte a devenit, în ultima perioadă cel legat de eliberarea avizului şi acordului de mediu. O bună parte (aproximativ 30%) din suprafaţa judeţului Caraş-Severin este ocupată de arii protejate (parcuri naţionale, parc natural, situri Natura 2000), aşa că cei care doresc să deschidă o afacere în interiorul sau în apropierea acestora sunt obligaţi să obţină aviz din partea administratorilor sau custozilor respectivelor arii. Normele au fost implementate pe baza directivelor europene pentru protecţia mediului, aşa că nu prea e loc de întors. Dar când s-au lovit de acest lucru, mulţi investitori s-au plâns că nu mai au unde să-şi stabilească afacerea. În ultimii ani, există cazuri, devenite celebre, care trenează din pricina avizelor amintite, şi care se află în diferite stadii ale procedurii de mediu.
Cel mai faimos caz este cel al investiţiei lui Romeo Dunca de pe Muntele Mic, blocată după ce Asociaţia Altitudine, custodele sitului Natura 2000 unde urma să fie amplasată pârtia, a dat aviz nefavorabil proiectului, motivul principal fiind acela că impactul negativ asupra mediului este major. La şedinţa de la Agenţia de Mediu, consultantul custodelui parcului spunea că în Munţii Ţarcu, exact pe unde ar trece pârtiile lui Romeo Dunca, ar exista un nucleu de sălbăticie.
„De acest proiect nu ţine cont nimeni, dar dăm avize la MHC-uri (microcentrale hidroelectrice), care sunt în inima rezervaţiei, dăm aviz pentru centralele electrice care iau 75% din debitul râurilor pentru care turiştii vin acum. Pentru acestea se dau avize… Nu sunt împotriva energiei, dar n-au cântărit bine. Au dat aviz şi la Muntele Mic Super Ski. De ce? Rezultatul este că stăm de aproape cinci ani de zile, am făcut ce mi s-a cerut, m-am luptat cu toţi. Şi unde am ajuns? La un aviz nefavorabil, dat de Altitudine. Vreau să-mi analizeze dosarul cum l-au analizat şi la alţii, sau să ţină cont de soluţiile date de oamenii de specialitate“, a precizat Romeo Dunca.
Satul de vacanţă de la Prigor
Cu aproape cinci ani în urmă, Primăria Prigor a decis să înfiinţeze un sat de vacanţă pe Semenic, primarul Pavel Verindeanu declarând că, astfel, se creează locuri de muncă şi că turismul în zonă ar putea înflori. Aşa cum JCS a scris la vremea respectivă, în repetate rânduri, primarul a întocmit studii, a solicitat eliberarea Planului Urbanistic şi… s-a lovit de avizul nefavorabil acordat de către consiliul ştiinţific al Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului. „Proiectul a fost blocat, s-a discutat situaţia în consiliul ştiinţific şi administraţia Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului a decis ca Agenţia de Protecţie a Mediului să dea aviz de mediu nefavorabil respectivei construcţii. Motivaţia a fost că este o turbărie acolo şi că stricăm habitate. Majoritatea terenului este concesionat în vederea construirii a 150-200 de case, pensiuni şi hoteluri. În urma acestei investiţii ar putea să vină la bugetul primăriei cel puţin 200.000 de euro numai din concesiuni, fără să punem la calcul sumele din taxe şi impozite“, a precizat primarul Pavel Verindeanu. „În urma analizării documentaţiei şi a amplasamentului în zona platoului Semenic, s-a constatat că, dacă s-ar construi acest complex turistic, ar afecta un habitat prioritar din acea zonă, o turbărie. Ca urmare, la finalul lunii iunie a fost emis avizul negativ pentru această construcţie. Nu se pune problema că ne-am opune dezvoltării în zona Semenic. Dar locaţia nu a fost bine aleasă, iar acel habitat prioritar poate constitui o atracţie turistică. Trebuie găsite soluţii alternative“, a precizat Sorin Tudorescu, directorul administraţiei PNSCC.
Proiectele Primăriei din Berzasca
Petru Ioan Furdui, primarul localităţii Berzasca, cu cele mai multe proiecte scrise pe fonduri structurale în mediul rural cărăşean, a solicitat în repetate rânduri o soluţie pentru blocajul impus în realizarea anumitor obiective. „Este vorba de Parcul Natural Porţile de Fier. Judeţul mai are încă trei parcuri naţionale. Astea ar trebui să aducă plus valoare şi dezvoltare durabilă judeţului. E pe cale de a fi realizat planul de management al primului dintre acestea. Planul ar îngrădi orice posibilitate de dezvoltare durabilă pe cel puţin cinci ani, de azi înainte. S-a introdus, teoretic, în zona de management durabil tot cursul Dunării, de la Baziaş la Porţile de Fier. Dacă acest lucru s-ar aproba, nici o construcţie sau investiţie nu s-ar mai putea realiza. În 28 octombrie se va discuta stadiul planului de management al parcului. Dacă nici atunci nu ne vom impune, administraţiile locale nu vor mai putea face nimic. Orice posibilitate de dezvoltare ne va fi închisă. Au fost semnate protocoalele vizavi de alocarea fondurilor pentru strategia de dezvoltare a Dunării. Este vorba de peste o sută de miliarde de euro pentru dezvoltarea zonelor limitrofe Dunării. Clisura Dunării va fi vizată de aceste fonduri. Dacă nu, vom rămâne la stadiul de maimuţă, înainte de a coborî din pom“, a precizat primarul Furdui într-o şedinţă publică.
Cariera de calcar din zona Crivina
Cea mai recentă situaţie în care un investitor a acuzat administratorul unei arii protejate a fost explicată pe larg în paginile JCS acum câteva zile. „În trei rânduri, am obţinut hârtii de la administraţia parcului în care se specifică faptul că această locaţie în care doresc să fac o carieră de calcar nu se află în perimetrul parcului, ci la 20 de metri de limita acestuia. Prin urmare, am demarat procedurile de mediu, potrivit legii. Din păcate, în urma întrunirii consiliului ştiinţific al parcului, s-a emis un aviz negativ, pe motiv că investiţia s-ar întinde jumătate de hectar în interiorul ariei protejate. Repet, atât în 8 august 2011, cât şi în luna aprilie 2012 şi recent, am primit răspuns din partea administraţiei PNCNB cum că nu intru în aria protejată. Acum nu pot trece de procedura de mediu din pricina avizului nefavorabil“, ne-a declarat Pietro Colpo, investitorul italian.
Flavius Rotariu