S-a încheiat o primă jumătate de sezon competiţional. Unul ce se anticipa a fi extrem de stresant pentru antrenorul Gligore Czari. V-aţi liniştit?
Czari: Da. Pot să spun că, după încheierea turului, am reuşit să-mi descreţesc fruntea. Însă nu pentru multă vreme. După cum ştiţi, am mai efectuat antrenamente uşoare încă o săptămână. Acum băieţii sunt în vacanţă, până la începutul lunii ianuarie 2011. Nu toţi, fiindcă o parte dintre ei sunt angrenaţi în programul echipei naţionale.
Aţi gândit, la începutul ediţiei de campionat, că U.C.M. Reşiţa va fi în vârful clasamentului, pe locul secund, foarte aproape de prima poziţie? M-ar bucura un răspuns sincer.
Czari: În mod normal nu aveam voie să fim mai departe. Şi, chiar credeam, având în vedere valoarea lotului. Dispunem de jucători valoroşi, iar misiunea mea era să-i unesc într-o echipă, într-o familie. Care să tragă la aceeaşi căruţă. Din fericire, am reuşit. Am stat patru ani lângă Aihan Omer, pe lângă mulţi petrecuţi alături de alţi antrenori experimentaţi. De la care am învăţat foarte multe. Şi, am încercat să pun în practică ceea ce am învăţat de la ei. Din fericire pentru mine, mi-au cam ieşit ideile, cu excepţia primei etape, când am pierdut la H.C. Odorhei, la un gol diferenţă. Uşor, uşor am început să ne revenim.
Care au fost principalele preocupări pentru a pune în valoare calităţile jucătorilor?
Czari: Am pornit de la atmosfera din cadrul lotului. Nu pentru că ar fi fost una tensionată. Ci pentru că ştiam că am un lot valoros. Că toţi jucătorii au personalitatea lor. Şi aici mi-a fost cel mai frică, de ai aduce la un numitor comun. Dar, cu ajutorul lui Rică Pârâianu, care este unul dintre jucătorii emblematici ai noştri şi ai României, cu sprijinul lui Adi Petrea, Adi Tucanu, cei mai experimentaţi, am reuşit să-i strâng şi pe ceilalţi şi să facem o familie. Apoi, a fost programul de pregătire la care au aderat toţi băieţii, fără menajamente.
Ce nu aţi reuşit, din ceea ce v-aţi propus?
Czari: Mi-a dat de gândit şi îmi dă în continuare de gândit starea de sănătate a jucătorilor. Au fost multe accidentări stupide, chiar şi la antrenamente. Datorită acestora am avut mult de suferit. La un moment dat am stat într-un singur portar valid. Din păcate, cu toate eforturile echipei medicale, condusă de dr. Ioan Brizu, traumele suferite au necesitat un timp mai îndelungat de recuperare. La acest capitol, sau şi la acest capitol voi reflecta în continuare, pentru a încerca să evităm accidentele stupide, să găsim soluţiile cele mai potrivite pentru recuperarea jucătorilor, cât mai repede posibil.
Când aţi stabilit să vă reuniţi?
Czari: În prima decadă a lunii viitoare, fiindcă în data de 9 ianuarie 2011 vom pleca în cantonament. Am ales să mergem tot la Debrecen, în Ungaria, unde am avut de fiecare dată condiţii excelente. După pregătirea fizică putem să intrăm şi în sală. Vom sta circa 16 zile, iar după aceea vom participa şi la un prim turneu de pregătire, tot în Ungaria. Este o perioadă la care eu şi nu numai eu, toţi antrenorii ţin foarte mult. Pregătirea de iarnă are o semnificaţie aparte, şi nu avem voie să o ratăm. Din fericire, şi băieţii sunt conştienţi, aşa că sunt optimist, şi din acest punct de vedere.
Adică, vom aduce la Reşiţa şi titlul naţional?
Czari: Este tot ceea ce îmi doresc şi ne dorim cu toţii. Este trofeul care ne lipseşte. Avem această obligaţie faţă de conducerile clubului şi companiei, pentru că ne-a asigurat toate condiţiile. Tot ceea ce era necesar unei echipe de top naţional şi internaţional. Şi, nu în ultimul rând, aşa cum am zis de fiecare dată, avem datoria morală faţă de publicul spectator, de cei care au fost tot timpul alături de noi, ne-au susţinut în momentele grele. Important este să fim sănătoşi.
Marius Moraru