An de an, Universitatea „Eftimie Murgu“ (UEM) atrage mii de studenţi din judeţ şi nu numai. Pentru admiterea din 2010, cea mai importantă instituţie de învăţământ din Caraş-Severin are pregătit un număr important de locuri la facultăţile sale.
Schimbările din procesul educaţional românesc necesitate de alinierea la normele europene fac ca universitatea reşiţeană să-şi caute încă o identitate care să o impună în topul învăţământului superior din ţara noastră. Pentru a afla mai multe despre ce înseamnă cu adevărat UEM, realizările dar şi speranţele de viitor, am purtat o discuţie cu rectorul său, prof. univ. dr. Doina Frunzăverde.
Primii săi doi ani de mandat nu au însemnat doar investiţii în infrastructură, ci şi în calitatea învăţământului, lucru demonstrat de altfel şi de certificările obţinute în ultimul timp. Certificări importante nu doar pentru instituţie ci şi pentru întregul Caraş-Severin, pentru că, aşa cum ne-a declarat Doina Frunzăverde, „formăm elite locale şi m-aş bucura ca dintre cei pe care îi pregătim să rămână cât mai mulţi acasă pentru a susţine dezvoltarea judeţului“.
Au trecut doi ani din mandatul dvs de rector. Cât de dificil este să conduceţi una dintre cele mai importante instituţii din Caraş-Severin?
D.F.: Nu este o sarcină uşoară. Mă simt, în primul rând, responsabilă pentru calitatea serviciilor pe care le oferim celor aproximativ 5.200 de studenţi ai universităţii şi beneficiarilor activităţii noastre de cercetare ştiinţifică. În egală măsură, mă simt însă responsabilă pentru cei 250 de angajaţi ai universităţii şi locurile lor de muncă. Când am candidat pentru postul de rector, în anul 2008, am ştiut ce mă aşteaptă. Am ştiut unde eram şi am ştiut exact unde îmi doream să ajungem. Şi am avut şansa să am lângă mine o echipă managerială, atât la nivel de universitate cât şi la nivel de facultăţi şi departamente, alcătuită din oameni valoroşi, dedicaţi universităţii şi intereselor acesteia.
Ce aţi reuşit să schimbaţi?
D.F.: Suntem la jumătate de mandat. Perioada actuală este marcată de schimbări majore în domeniul învăţământului, schimbări impuse de implementarea procesului Bologna şi alinierea instituţiilor de învăţământ superior româneşti la principiile şi valorile învăţământului european. Indiferent de profilul şi mărimea lor, de regiunea de origine şi condiţiile locale de dezvoltare, universităţile sunt nevoite, pentru a nu fi depăşite de vremuri, să ţină pasul cu aceste schimbări. Cu această convingere am pornit la drum în aprilie 2008. Am schimbat structuri şi am reuşit să schimbăm mentalităţi. Iar anul acesta au început să se arate roadele. În luna aprilie am fost certificaţi de către TÜV Austria pentru sistemul nostru de management al calităţii, un sistem conform cu standardul ISO 9001. Certificarea obţinută priveşte atât serviciile administrative, cât şi activitatea de învăţământ. Certificarea sistemului de management al calităţii printr-un organism abilitat pentru asemenea evaluări nu este obligatorie pentru universităţi. Dar am considerat că, odată ce am reuşit să ne organizăm conform cerinţelor normei europene ar fi fost păcat să nu facem şi certificarea. Aprecierile evaluatorilor externi, care au realizat auditul de certificare, au fost dintre cele mai frumoase. Este o certificare importantă pentru noi, cu atât mai mult, cu cât aceasta s-a realizat de către o firmă de renume.
Din câte ştim, tot anul acesta, Universitatea a fost evaluată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Un examen dificil, de altfel.
D.F.: Da. Calificativul obţinut în urma evaluării Universităţii de către ARACIS este cea mai frumoasă realizare din acest an universitar, de loc monoton şi una dintre cele mai mari succese înregistrate de Universitate pe parcursul existenţei sale. Prima evaluare instituţională, cea de sistem, care priveşte Universitatea în ansamblul ei, modul de organizare şi funcţionare, a fost o încercare de loc uşoară, dar căreia i-am făcut faţă cu succes. La ora actuală, în România, singura instituţie abilitată pentru a face evaluări asupra calităţii instituţiilor de învăţământ superior este ARACIS. Începând cu anul 2005, toate universităţile româneşti sunt supuse periodic evaluării de către ARACIS, atât în ceea ce priveşte calitatea diferitelor programe de studii, cât şi calitatea instituţională. Cu ocazia evaluărilor instituţionale se verifică, mai întâi, îndeplinirea de către Universitate a cerinţelor normative obligatorii şi apoi gradul de atingere a unor standarde şi indicatori de performanţă. Evaluarea vizează trei aspecte: capacitatea instituţională, eficacitatea educaţională şi sistemul de management al calităţii. Universitatea noastră a fost vizitată în perioada 5-7 mai 2010 de către o echipă de experţi ARACIS alcătuită din 10 profesori universitari români, un profesor evaluator din Germania şi doi evaluatori studenţi, toţi cu o bogată experienţă în domeniu. Evaluarea s-a realizat într-un climat de dialog colegial şi principialitate, care a permis ca realitatea din universitate să fie cunoscută şi prezentată corect în rapoartele întocmite de comisie. În plus, discuţiile cu evaluatorii s-au constituit într-un real schimb de experienţă, oferindu-ne posibilitatea de a ne compara cu alte universităţi şi de beneficia de recomandările experţilor externi. Desigur, în ceea ce priveşte capacitatea instituţională, nu stăm rău deloc. În ultimii ani baza materială a Universităţii a fost extinsă şi modernizată continuu. La ora actuală dispunem de un frumos campus universitar, situat chiar în centrul oraşului, ceea ce rar se întâlneşte. Toate spaţiile sunt moderne şi dotate corespunzător, fapt apreciat pozitiv de către evaluatori. Le-a plăcut mult sala de curs cu table electronice interactive. Am fost surprinsă de cât succes a avut această dotare în rândul studenţilor şi cadrelor noastre didactice şi intenţionăm să extindem acest sistem. De asemenea, dotarea cu calculatoare este foarte bună. Nu avem calculatoare mai vechi de anul 2009.
Ce au apreciat cel mai mult şi care a fost concluzia?
D.F.: Evaluatorii au apreciat dotarea laboratoarelor tehnice şi existenţa centrelor de cercetare, orientate spre cercetarea aplicativă. Există câteva domenii în care realizăm performanţă, în care sunt sigură că vom realiza excelenţă. Sunt de părere că este timpul ca universităţile să-şi caute identitatea, să ne definim domeniile în care suntem cei mai buni, în aşa fel încât atunci când un tânăr optează pentru Universitatea din Reşiţa, să o facă pentru că doreşte să-şi construiască o carieră în domeniul hidroagregatelor, al motoarelor electrice de mare putere etc.
Realizările în cercetare, contractele pe care le avem cu mediul de afaceri şi instituţiile publice demonstrează faptul că în această zonă trebuie să căutăm punctele tari ale universităţii reşiţene, care a fost dintotdeauna o instituţie în Regiune şi pentru Regiune. Domeniile în cercetare sunt adaptate perfect specificului local şi colaborarea cu mediul de afaceri şi instituţiile există de când există şi universitatea. Formăm elite locale şi m-aş bucura ca dintre cei pe care îi pregătim să rămână cât mai mulţi acasă pentru a susţine dezvoltarea judeţului. Toţi evaluatorii au avut o atitudine colegială şi pozitivă, au încercat să ne vadă aşa cum suntem, cu bune, cu rele. M-am bucurat că au găsit foarte multe lucruri bune şi puţine lucruri care se pot îmbunătăţi, motiv pentru care am şi primit cel mai înalt calificativ: acela de instituţie de învăţământ superior cu grad de încredere ridicat.
Dacă aţi fi ministrul educaţiei, ce măsuri favorabile învăţământului superior aţi lua?
D.F. Aş încerca să majorez salariile pentru funcţiile didactice mici. Avem colegi tineri foarte buni, cu vocaţie pedagogică şi pregătire de excepţie, dar care au salarii foarte mici. Nu este uşor să atragi elite fără a le putea motiva financiar. Şi aş mai pleda pentru alocarea de fonduri destinate dotării laboratoarelor de cercetare. Excelenţa în cercetare necesită infrastructură corespunzătoare. Sunt două zone care, din păcate, necesită resurse financiare, acum precare.
Se ştie că sunteţi severă atunci când vine vorba de calitatea profesională a celor care predau la catedră.
D.F.: Avem spaţii frumoase şi dotări moderne. La fel de importantă este şi resursa umană. Omul sfinţeşte locul, peste tot, şi în învăţământ. Mereu am spus că în mandatul meu voi promova performanţa şi voi încerca să o promovez în primul rând apreciindu-i pe cei care realizează performanţă. Trebuie să recunoaştem că o colectivitate care nu-şi respectă şi nu-şi apreciază valorile nu are viitor. Cu atât mai mult o universitate. Le-am spus de mai multe ori colegilor mei că funcţionăm ca o echipă şi nu putem să fim buni decât dacă fiecare dintre noi este bun, excelenţa individuală duce la excelenţă instituţională. Am încercat să-i promovăm şi să-i motivăm pe cei care fac performanţă. Avem mulţi profesori valoroşi cu vechime şi experienţă, inclusiv experţi recunoscuţi internaţional. Aceştia trebuie să-şi asume rolul de mentori şi să crească pe lângă ei alte valori. Un om cu adevărat valoros adună în jurul lui valori şi se bucură de rezultatele celor pe care îi formează.
Pentru evaluarea cadrelor didactice am gândit un instrument transparent, mult discutat cu colegii, o grilă de autoevaluare cu punctaje, calculate în funcţie de volumul de muncă corespunzător diferitelor activităţi. Grila este desigur perfectibilă. Completarea ei, inevitabil, te obligă să reflectezi asupra propriilor realizări, dar totodată să te poziţionezi în raport cu ceilalţi. Am constatat că sistemul a dat roade, deoarece în ultimul an am înregistrat o creştere importantă a volumului de publicaţii, lucrări ştiinţifice, manuale şi tratate. Totodată, studenţii coordonaţi de profesorii noştri au obţinut rezultate excepţionale la diverse competiţii naţionale. A fost un an frumos pentru noi şi am demonstrat că realizăm calitate în învăţământ şi cercetare. Gradaţiile şi sporurile salariale se acordă în funcţie de rezultatul evaluării. Vom perfecţiona şi sistemul de evaluare a cadrelor didactice şi de către studenţi. Nu este o măsură coercitivă, nu este o pedeapsă pentru nici un cadru didactic, ci un instrument important pentru autocontrol. Am observat că, la ora actuală, există cultură organizaţională, atitudine pozitivă şi recunoaştere pentru cei care sunt foarte buni. Direcţia în care trebuie să mergem este aceea de a ni-i lua pe cei buni drept exemple şi nu să-i invidiem pentru rezultatele obţinute.
Credeţi că invidiile dintre cadrele didactice au „ţesut“ în exterior o imagine negativă asupra UEM?
D.F.: Aş reformula. Au fost situaţii când, pornind din interiorul Universităţii, diferite evenimente sau chiar realizări frumoase ale unor colegi s-au transformat în subiecte de dispută publică, nu tocmai elegantă. Am încercat, în aceşti ani, să-mi conving colegii că problemele trebuiesc discutate şi rezolvate acolo unde apar. Cred că treptat am reuşit.
Un mesaj pentru omul din afara zidurilor UEM.
D.F.: Mi-am dorit ca mandatul meu să fie unul al faptelor şi nu al vorbelor. Celor care au dubii vizavi de calitatea universităţii noastre pot să le spun că sunt bineveniţi să vină să ne vadă la lucru, să asiste, chiar şi la examene, şi să-şi formeze astfel propria părere despre UEM.
Încep înscrierile. Câteva cuvinte pentru viitorii studenţi.
D.F.: Mi-aş dori să avem cât mai mulţi tineri din judeţ şi din Reşiţa care să opteze pentru a studia acasă. Le spun cu toată convingerea că au aceeaşi calitate ca în orice universitate din România, au cercetare şi-şi pot dezvolta competenţele în domenii pentru care UEM este recunoscută în ţară şi în străinătate. De asemenea, au la Reşiţa servicii sociale de cea mai bună calitate şi tutoriat cum poate nu au într-o universitate mare. Dacă oferta noastră educaţională corespunde cu ideea lor despre carieră, îi aştept cu drag.
Vă mulţumesc.
Nina Curiţa