Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Deşi sunt aparent solide, cele două poşte mari ale urbei stau să se prăbuşească, prezentând un grad ridicat de risc seismic.

Municipiul de pe malurile Bârzavei, care îmbină clădirile industriale cu cele civile, a ajuns să numere mai multe spaţii goale, decât cu activitate economică. În acest context, s-au purtat discuţii vizavi de posibila demolare a unor edificii vechi pentru a face loc altora noi, situaţia generând opoziţii, ca în cazul Lidl-Confecţii. Ei, bine, alte edificii aparent solide cad pe ele măcinate din interior. Unele dintre ele sunt vechile clădiri ale Poştei, ajunse pe mâna monopolului telefoniei fixe de odinioară, ceea ce a făcut ca serviciile poştale să fie evacuate. Iar bătrânul operator de telefonie să creadă că a dat lovitura pe piaţa imobiliară. Doar că aparenta afacere a secolului scârţâie…

Ioan Popa, primarul Reşiţei, ne explică: „Clădirea Telekomului, în care noi ne desfăşurăm activitatea, o parte din Primărie, Evidenţa Persoanelor, Asistenţa Socială şi Achiziţiile, este încadrată la risc seismic A sau B. E varză! Deşi de afară când vezi clădirea zici: mamă ce frumos au făcut-o comuniştii ăştia, e tare! Din motivele astea, de vreo doi ani, nu ne-au mai facturat chirie. S-a stabilit în Consiliul de Administraţie al Telekom Germania că acolo unde au clasă de risc seismic periculoasă, nu mai contracte, pentru că le e frică. Dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, acel cineva se va îndrepta împotriva lui T1, adică împotriva Telekomului. (…) Clădirea de la Victoria de jos, monstrul ăla care stă în picioare, care-i tot goală, Telekomul vechi, este goală tot din acelaşi motiv. Şi ea, dacă te uiţi, pare o clădire comunistă făcută bine, puternică. Nu se bagă nimeni în ea, e şvaiţer, e praf!“.

Edilul spune că nu crede în necesitatea reabilitării sau consolidării lor pentru că orice investitor interesat să facă ceva în oraş ar prefera să-şi ridice singur spaţiile necesare, care să fie exact cum doreşte, costurile fiind mai mici decât cele implicate de refacerea acestor mastodonţi. Iar nostalgicilor care vor să păstreze vechile ruine, le spune că e plin oraşul de ele, în cazul în care am reuşi să păcălim pe cineva să-şi bage banii în ele.

„Am opţiuni o grămadă, ne informează edilul. Vreţi să vă spun? Au fost italieni, Delckro a vrut să investească. Am fost cu ei la Băndăşilă sus în Muncitoresc, am fost cu ei la Pasquale, jos pe Timişoarei, hale goale sunt o grămadă. Ştiţi ce au zis? Nu ne interesează! Parcul industrial l-am văzut, Autolivul, ăsta e standardul la care noi vrem să lucrăm! Aveţi teren? Da, avem! Ne daţi aici? Aici facem!“.

Doar că, decât să-şi arunce banii în cârpeli, în reamenajări, în consolidări costisitoare, investitorii preferă să facă totul de la zero. „Nu vor, nu-i interesează vechile clădiri, conchide Ioan Popa. Pentru cei pe care-i interesează hale existente, care vor să le rearanjeze, avem aşa ceva. La Universalul vechi am fost cu trei firme până acum, una pentru call center. Este un spaţiu deschis, mare, generos, trei etaje. Credeţi-mă că bat oraşul ăsta de dimineaţa până seara. Îi iau, îi plimb, nu vreţi să ştiţi cum îi împachetez. Şi ce le spun, şi ce le vorbesc! Avem, nu e o problemă, nu stăm acum într-o clădire“.

2 Comments

  1. Alte orase renoveaza cladirile vechi, le includ in patrimoniul ca sa pastreze vie evolutia peste veacuri a orasului, unii s-au obisnuit cu „ruinele” Resitei, altii au reusit sa faca din industrie „un morman de fier vechi”, astia sunt ai nostril concetateni ce fac si desfac!…Trista perspectiva!

    • Clădirea din Govândari nu mi se prea pare a fi de patrimoniu, cea de sus nu știu ce să zic. Ceea ce mă frământă e altceva: dacă acestea au clasă de risc seismic A, atunci blocurile în care locuim ce clasă ar avea? A+++???

Adaugă comentariu