Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – În Banat, pe vremurile de dinainte de 1989, turiştii forfoteau în anumite staţiuni de renume.

Mai multe campanii recent demarate încearcă să redescopere şi să înfiereze gradul de degradare în care au ajuns unele staţiuni, foste stele ale turismului, mai ales balnear. Respectivele „perle” proliferau tocmai pentru că nu se punea problema unui concediu peste graniţe şi pentru că serviciile nu puteau fi comparate cu nivelul întâlnit în mediul extern.

Odată cu explozia ofertelor turistice cu destinaţie peste hotare, turismul autohton a început să „le miroase” multora, şi, încet-încet, destinaţiile româneşti au început să se degradeze din pricina lipsei de fonduri, cauzate tocmai de subţierea încasărilor. Or, de aici şi până la starea dezolantă în care regăsim mai multe obiective turistice de altădată, n-a fost decât un pas. „La un moment dat, a existat o idee de a uni toate fostele staţiuni într-un circuit turistic, de reabilitare a căilor de acces, (în speţă proiectul ce unea Lipova cu Buziaş, Reşiţa, Slatina Timiş până în Băile Herculane). Conceptul a plecat de la realizarea unui traseu balneoclimateric destinat tratării mai multor afecţiuni, cu proceduri complexe. Din păcate, şi aici este nevoie de investiţii şi de investitori”, a precizat Daniel Laţcu, directorul unei agenţii de profil şi preşedintele unei asociaţii naţionale de profil.

Ideea principală este aceea că, în lipsa unui parteneriat public-privat, turismul (cu precădere cel balnear) nu ar putea fi revigorat, pentru că resursele naturale, în parte, încă aparţin statului. „Există izvoare, chiar în Caraş-Severin, concesionate unei firme private. Dacă luăm în calcul factorul economic, este vorba despre afaceri şi nu poate fi foarte relevant cine a luat respectivele izvoare sau unităţi de cazare. Nu trebuie să ne cramponăm întotdeauna de preţ, fie el pe litrul de apă termală, fie pe tariful de cazare. Scopul este de a atrage un număr împortant de turişti pe baza creşterii calităţii serviciilor şi a gradului de satisfacţie al consumatorilor. E cert că, în ultima vreme, poate şi coroborat cu scăderea numărului de bilete acordate prin Casa de Pensii, sunt cărăşeni care achiziţionează pachete de servicii prin agenţiile de turism pentru cure balneare. E o creştere semnificativă faţă de ceilalţi ani pe acest segment”, a mai adăugat Laţcu.

Există un echilibru privitor la cei care aleg destinaţiile balneare româneşti, în sensul că sunt persoane în vârstă, cu pensii destul de mari, care decid să-şi petreacă şi concediul pe timp de vară în aceste staţiuni, dar şi cei cu pensii reduse, care optează pentru programele speciale, gen „Decada balneară”, „Hai la băi!”, „O cură de wellness şi spa” sau „Din respect pentru vârsta a treia”, lansate de Organizaţia patronatelor turismului balnear din România. „În cazurile acestea, ar fi bine ca beneficiarul să aibă şi o recomandare din partea medicului curant, lucru pe care îl precizăm şi noi la vânzarea pachetului. Ştim, de exemplu, că în Băile Herculane nu pot beneficia de anumite tratamente cardiacii, şi amintim acest lucru turiştilor. La Buziaş există bază de tratament, fără să aibă complementar neapărat unităţi de cazare, dar la Herculane se mişcă lucrurile în acest sens. Partea mai puţin fericită este că destinaţiile amintite sunt centrate, cu precădere, pe un anumit tip de turişti, cu afecţiuni, de vârste înaintate, fără să se orienteze pe o plajă mai largă de accesări”, a mai adăugat Daniel Laţcu.

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu