REŞIŢA – Ministerul Turismului şi cel al Sănătăţii intenţionează să cuprindă aşa-numitul „turism de sănătate” într-un cadru organizat, având în vedere amploarea pe care o ia această practică pentru strănii care vin să facă intervenţii sau să fie trataţi de către medicii români.
Au avut loc şi câteva simpozioane şi întâlniri de lucru pe această temă, la care au participat şi reprezentanţi ai unor instituţii din ambele domenii. „În momentul de faţă, singura formă organizată pentru acest segment este practicat în staţiunile balneare. Este un pachet de servicii ce include şi servicii medicale, dar turismul medical nu se referă strict la cetăţenii altor ţări. Acest lucru se bazează pe brandul deja cunoscut şi la noi în ţară dar şi în exterior, cum ar fi Băile Herculane, Felix sau Techirghiol. Cu toate acestea, ar trebui să se facă eforturi foarte mari pentru a se alinia la standardele întâlnite în alte state europene. O componentă importantă în turismul de sănătate este stomatologia, specialitate foarte scumpă în alte ţări”, ne-a declarat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică.
Turismul de sănătate cuprinde atât servicii hoteliere cât şi medicale, iar infrastructura este, deocamdată, cea creată în mod privat. „O formă neorganizată şi masivă se întâlneşte la stomatologi, pentru că diferenţa de preţ este enormă. Dincolo, o lucrare de amploare, cu implant, poate ajunge la zeci de mii de euro, pe când la noi costă câteva mii. În program există ideea de a ajunge la un numitor comun pentru a ne putea vinde serviciile medicale de foarte bună calitate, în foarte multe domenii. Există premisa unui parteneriat public-privat, dar la noi în ţară este foarte greoi, pentru că se lucrează cu măsuri diferite: în mediul privat se urmăreşte profit şi e greu să impui nişte standarde pentru binele general. Statul nu are o finanţare prin care să se ajungă la acelaşi standard”, a mai amintit dr. Luca.
Singurul atu al statului român în ideea realizării turismului medical organizat este diferenţa de preţ, dar pierde enorm la condiţiile hoteliere. Se câştigă valoare prin calitatea serviciilor medicale, dar pacienţii străini au de ales. În cazul în care primează doar preţul, bătălia este ca şi câştigată.
„Nu este o noutate acest concept pentru că se ştie că au venit şefi de state şi vedete să beneficieze de serviciile medicale româneşti. Alte specialităţi ce ar putea fi impuse de către piaţă ar fi neurochirurgia, chirurgia cardiovasculară şi altele. Sunt branduri dovedite internaţional cum ar fi Ana Aslan, dar şi şcoala naţională de neurochirurgie implementată de către medicul Constantin Arseni. Va trebui să rezolvăm şi problema resursei umane, păstrând în ţară specialiştii”, a concluzionat directorul DSP Caraş-Severin.
Flavius Rotariu