REŞIŢA – Scopul clar şi pregătirea spre a-l atinge, absolut necesare atunci când pleci spre alte zări. Este îndemnul pe care Ioan Ştiubea îl adresează tinerilor care bat la poarta vieţii. O spune la capătul unei experienţe de 27 de ani petrecuţi în Israel, între 1988 şi 2015, unde a lucrat în cadrul misiunii în limba română dar şi ca corespondent al radioului şi televiziunii române.
„Când eu am plecat, celor care ar fi vrut să facă la fel le-aş fi spus să plece doar dacă-şi urau ţara. Acum lucrurile s-au schimbat. Nu vă spun să nu plecaţi, dar vă spun să ştiţi pentru ce plecaţi”, afirma Ioan Ştiubea în cadrul unui recent dialog cu elevi ai Colegiului Economic.
Desigur, scopul final al celor care pleacă este un trai mai bun însă drumul spre acest obiectiv se dovedeşte foarte important. Iată de ce tinerii trebuie să-şi descopere potenţialul şi aptitudinile, pe care să-şi configureze pregătirea. „Când plecaţi, trebuie să fiţi bine definiţi. Să faci curăţenie sau ceva de genul acesta poţi face câţiva ani, e un compromis de început pe care-l faci cu tine. Apoi trebuie să urci pe scara profesională, căci altfel imaginea despre tine se va degrada. De aceea e bine să ştiţi ce vreţi să faceţi şi să fiţi pregătiţi pentru asta”, sună îndemnul adresat elevilor de către Ioan Ştiubea. Acesta însă atrage atenţia asupra puternicului gol afectiv dat de contactul cu o nouă cultură şi greutatea adaptării la aceasta. Unii se adaptează atât de bine încât ajung să creadă că acolo ar fi trebuit să se nască. Dar regula e însă alta.
Pentru că „acasă” este acel loc pe care cu toţii îl purtăm în suflet, iar cuvântul „dor” este intraductibil în unele limbi străine. „Acasă” e locul primei iubiri, care nu se uită niciodată, iar prieteniile legate la vârsta adolescenţei sunt unice. „Vă veţi risipi în lume, dar prietenia va rămâne. Este extraordinar să poţi pune mâna pe telefon şi să-ţi suni un prieten din liceu despre care ştii că mereu te va înţelege”, le-a spus d-na Camelia Duca liceenilor prezenţi la Librăria „Semn de carte”, gazda întâlnirii. Dorinţa d-nei Duca este ca asemenea întâlniri să continue şi invită liceeni să participe la viitoare dialoguri pe care le vrea derulate sub semnul cordialităţii.