CARAȘ-SEVERIN – Dezbaterile privind impactul asupra mediului au loc în 30 iulie 2019, atât la sediul CFR Caransebeş, cât şi la Primăria Constantin Daicoviciu.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului supune atenţiei publicului raportul privind impactul asupra mediului, a studiului de evaluare adecvată și a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă pentru proiectul „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad”. Tipul deciziei posibile luate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului poate fi emiterea acordului de mediu sau respingerea solicitării de emitere a acordului de mediu. În Caraş-Severin, totalul structurilor de pod CF peste cursuri de apă se ridică la şase. Cea mai scurtă structură din județul Caraş-Severin are lungimea de 5 metri, iar cea mai lungă are 30 de metri.
Compania CFR vrea de ani de zile să modernizeze calea ferată care leagă Caransebeşul de Timişoara şi de aici mai departe spre Arad. Parte a unuia dintre coridoarele europene de cale ferată, traseul va oferi viteze de deplasare între 120 şi 160 de kilometri la oră.
Tronsonul Caransebeș – Lugoj – Timișoara face parte din Magistrala CF 100 (București – Orșova– Caransebeș – Timișoara Nord – Jimbolia) și are o lungime de circa 98,3 kilometri, fiind dat în exploatare în anul 1876 și electrificat în anul 1975.
Nu se ştie când va fi finalizată investiţia, cert este că CFR a scos la bătaie 13 milioane de lei doar pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect. Durata contractului este de 15 luni de la data atribuirii, iar suma alocată 13,023 milioane de lei, fără TVA.
În Caraș-Severin, dezvoltarea reţelei feroviare este considerată importantă, măsuri dedicate acestui obiectiv fiind incluse în mai multe documente de planificare teritorială, Consiliul Judeţean dând deja certificatul de urbanism pentru această lucrare. Poate că ANPM va da avizele necesare, mai ales că secţiunea de cale ferată Caransebeş – Timişoara – Arad face parte din coridorul Orient/Est mediteranean (unul dintre cele nouă coridoare ce alcătuiesc subreţeaua centrală europeană de transport, parte integrantă a TEN – T), iar pentru a fi competitivă în cadrul întregii rețele europene de transport, tronsonul trebuie modernizat la anumite standarde.
Nina Curiţa