REŞIŢA – Vremea deosebit de caldă pentru această perioadă din an poate pune beţe-n roată agricultorilor, apicultorilor şi pomicultorilor.
Agricultorii se tem că un eventual îngheţ le-ar putea compromite culturile de toamnă. Specialiştii agronomi îi liniştesc însă. „Până la venirea iernii, cerealele păioase de toamnă se pregătesc singure pentru a face faţă intemperiilor din anotimpul alb, dacă au fost semănate la vreme şi agricultorii au respectat tehnologia de lucru. Până în iarnă, plantele se înrădăcinează, înfrăţesc şi se călesc. În acelaşi timp, ele vernalizează, adică parcurg stadiul de temperatură pentru a putea fructifica. Odată cu venirea anotimpului alb, plantele intră în repausul de iarnă, în amorţire, însă în zilele cu temperaturi pozitive ele absorb azot din sol. De acest lucru depinde nivelul de recoltă. Dacă cerealele găsesc suficiet azot în sol, atunci şi nivelul recoltei va fi cel aşteptat. De aceea, este necesar ca toţi agricultorii care nu au avut posibilitatea de a fertiliza cu azot cerealele la semănat, să o facă acum”, recomandă ing. Pavel Nefir, directorul Camerei Agricole Caraş-Severin, structură din cadrul Consiliului judeţean.
Chiar dacă cerealele pot suporta geruri mari (orzul temperaturi de până la -14 grade Celsius, grâul -20, secara şi triticalele temperaturi şi mai negative), gerurile apărute brusc, după o perioadă mai îndelungată de timp cu temperaturi ridicate, sunt periculoase pentru viitoarele recolte. În Caraş-Severin, situaţia este sub control, susţin agronomii: „Din verificările făcute în teritoriu, cerealele păioase de toamnă intrate corespunzător în iarnă sunt, la această dată, călite, frunzele şi nodul de înfrăţire au gust dulceag, iar apariţia unor geruri mai mari în scurt timp nu le pot dăuna”, a explicat Pavel Nefir.
Teperaturile primăvăratice dau însă bătăi de cap apicultorilor. În unele zone din judeţ mătcile au început să depună puiet, motiv pentru care apicultorii trebuie să verifice fiecare stupină în parte, iar acolo unde este cazul, să hrănească corespunzător albinele. Pe de altă parte, fluctuaţiile de temperatură din această iarnă au dus la umflarea mugurilor şi la trezirea la vegetaţie a pomilor fructiferi. Continuarea temperaturilor pozitive, spune ing. horticol Constantin Huza, poate duce chiar la înflorirea pomilor fructiferi, lucru neobişnuit pentru luna lui Gerar.
Pentru a întârzia intrarea pe rod, pomicultorii cărăşeni pot lua o serie de măsuri. Constantin Huza ne explică: „Pentru protejarea şi evitarea crăpării scoarţei pomilor fructiferi, trunchiurile acestora trebuie văruite. Este bine ca în această perioadă să se facă tratamente contra bolilor şi a dăunătorilor, şi să se efectueze tăieri de fructificare mai energice, prin aceasta întârziem o intrare pe rod mai timpurie”.
Roxana Bălan Nafiru