Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Pentru că medicii nu pot fi obligaţi să ofere servicii în centrele de sănătate, este posibil ca ele să îşi sisteze activitatea.

Începutul acestui an nu aduce veşti bune pentru sănătatea cărăşeană, deşi se încearcă găsirea unor soluţii ce să degreveze cheltuielile asistenţei medicale oferite în spitale. Aceste soluţii sunt legate de creşterea adresabilităţii către cei peste 170 de medici de familie şi către ambulatoriile de specialitate.

Or, de la desfiinţarea spitalelor din Anina, Bocşa şi Bozovici, adresabilitatea a crescut către centrele de permanenţă înfiinţate în aceste localităţi. În repetate rânduri s-a vehiculat ideea că bugetul primăriilor nu poate acoperi în totalitate cheltuielile necesare pe lângă contractul centrelor cu Casa judeţeană de Asigurări de Sănătate.

„Localităţile cărăşene cu centre de permanenţă sunt într-o situaţie destul de delicată. Deocamdată, ele există, dar am fost informaţi de faptul că a existat un proces între CNAS şi Curtea de conturi care a susţinut că au fost plătiţi nişte bani «iliciţi» către centrele de permanenţă. Ca atare, banii au fost imputaţi. Centrele se înfiinţează la iniţiativa medicilor, de comun acord cu ei, fără să intervină obligativitatea. În ipoteza în care medicii decid ca în aceste condiţii să renunţe, nu putem să-i obligăm să rămână”, ne-a declarat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică judeţeană.

Prin urmare, există sume ce ar trebui să fie recuperate, iar actorii din sistemul sanitar cărăşean susţin că acest lucru s-ar face pe nedrept. „La vremea respectivă, totul a fost legal. Depinde în mare parte de medici dacă aceste centre vor funcţiona pe mai departe. Nu sunt foarte mulţi medici care prestează în aceste centre, câte cinci la fiecare, dar care asigură servicii către populaţie, de bună calitate, în zona respectivă. Sunt cazuri în care medicii aduc medicamente de la ei, nu din trusa de urgenţă, pentru că dacă fac medicină de permanenţă înseamnă că le place. Există, totuşi, riscul ca ei să cedeze şi nu putem să-i obligăm, serviciile sanitare rămânând pe segmentul de urgenţă”, a mai amintit dr. Luca.

Au existat discuţii între reprezentanţii medicilor de familie, cei ai DSP şi ai CAS pentru înfiinţarea, la Reşiţa, a trei centre de permanenţă ce să elimine o parte din cele peste 300 de consultaţii zilnice la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă.

„Multe dintre cazuri nu au ce căuta acolo şi, dacă pacientul ar fi consultat cu nişte costuri mult mai mici la un centru de permanenţă, s-ar degreva din cheltuieli. Primăria Reşiţa ne-a promis sprijinul pentru un spaţiu în care să se organizeze centre de permanenţă. Din păcate, nu găsim medici care să dorească să muncească acolo după programul normal de lucru. Ei nu consideră suficiente eventualele venituri suplimentare. Avem însă medici din Reşiţa care muncesc în centrele de la Bocşa şi Anina, dar mai trebuie găsiţi şi alţii dăruiţi acestui principiu. Două centre de permanenţă reşiţene ce să deservească zona centrală şi Govândariul ar fi ideale. Un medic de familie reşiţean care are peste 2.000 de pacienţi nu poate fi atras cu banii pentru cele cinci gărzi la un centru de permanenţă. Paradoxal, judeţul Timiş are peste 30 de centre de permanenţă, pentru că, la momentul zero, medicii de familie timişeni nu câştigă în sistemul individual ca cei cărăşeni, şi îşi rotunjesc veniturile în centre”, a mai precizat directorul DSP Caraş-Severin.

Instituţiile din sănătate stabilesc, în fiecare an, numărul minim şi cel maxim de pacienţi pe care un medic de familie din mediul urban poate să-l aibă. Acest lucru se face în aşa fel încât să nu fie compromis actul medical prin acordarea unui interval de timp suficient alocat fiecărei consultaţii. „În orice ţară din lume, medicii de familie şi ambulatoriile de specialitate sunt instituţii gândite să degreveze financiar cheltuielile efectuate cu serviciile medicale în spitale şi asta trebuie să ne dea de gândit”, a concluzionat dr. Dragoş Luca.

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu