REŞIŢA – Situaţia se întâmplă la Reşiţa, unde edilii au vorbit despre poduri şi drumuri publice care au ajuns, prin diverse metode, în proprietatea unor firme sau persoane fizice.
Unul dintre exemplele recente, subliniate de conducerea Primăriei Reşiţa a fost cel al podului de la CET-Enel, care a fost preluat de firma care a obţinut proprietatea asupra platformei CET. Din fericire, în acel caz, oamenii au dat asigurări administraţiei locale că, după ce vor face lucrările necesare, podul şi tronsonul de drum aferent vor fi cedate municipalităţii. Grave sunt şi cazurile în care unele persoane fizice şi-au întins curţile până în drum. Culmea, cu toate aprobările necesare!
„În fiecare săptămână, cel puţin două după-amieze, împreună cu dl. Adi Dacica, batem rând pe rând, cât putem, toate străduţele din Reşiţa pentru că vrem să ştim în amănunt ce ne aşteaptă pentru bugetul de anul viitor şi care sunt problemele pe care le putem rezolva rapid, spune viceprimarul Vasile Paul. În afară de asta, mergând în diverse locuri pentru rezolvarea unor probleme atât de la audienţe, cât şi de la diverse reclamaţii“, reprezentanţii municipalităţii au găsit şi situaţii „puţin mai ciudate“, în care oamenii şi-au întins curţile până dincolo de limita drumurilor publice.
Viceprimarul Vasile Paul a ţinut să sublinieze că nu lasă spre rezolvare toate problemele grele sau delicate în cârca angajaţilor primăriei: „Nu las întotdeauna personalul din cadrul primăriei să se ocupe, unele lucruri care sunt ceva mai delicate, mergem împreună şi le vedem şi personal, şi le analizăm. Am întâlnit situaţii de genul acesta pe drumul care duce spre Secu, în care am găsit o curte făcută peste domeniul public, dar omul a reuşit să cumpere, să se intabuleze cu strada! Deci în dreptul acelui gard se termină trotuarul, se termină zona verde, iar omul dacă vrea să treacă mai departe iese pe carosabil. Omul are autorizaţie de construire pentru gard şi are extras de carte funciară pe teren. Lucrurile acestea s-au întâmplat acum 9-10 ani, deci nu dau vina pe administraţia trecută, ci chiar de dinainte. Dacă stai să te uiţi cine a făcut proiectul, cine a obţinut autorizaţia de construire, începi să te lămureşti de anumite situaţii. Pe strada Murelor, de asemenea, sute de metri pătraţi din domeniul public au fost daţi în concesiune pentru cineva ca să-şi facă grădină în faţa casei. Dar, de fapt, acea grădină din faţa casei mă încurcă în momentul în care am venit cu apa, cu canalizarea, cu gazul şi a trebuit să sparg o stradă bună, pentru că dincolo am avut un gard şi n-am putut să intru pe proprietate. În zona Triajului am trei situaţii, case paralele, de concesiuni date, este şi un zid de sprijin făcut, este cu autorizaţie de construire, dar s-a concesionat terenul până la nivelul trotuarului. Eu deasupra acelui teren am stâlpi electrici, iluminatul plus tramvaiul. Păi cum pot eu să intru să repar stâlpii, reţelele de apă şi canalizare pe un teren concesionat pe 49 de ani? Deci omul poate să-şi concesioneze zona de zid de sprijin, zona parţială de parcare, dar pe fluxul de reţele mie trebuie să-mi lase un culoar de un metru jumate, doi liber, proprietate a primăriei, pe care eu pot să merg să lucrez, să repar, să pun reţele noi, să pot să-mi dezvolt oraşul. Situaţii de genul acesta în care vreau să concesionez un teren să-mi făc un garaj în faţa porţii sau o copertină, dar sunt peste utilităţile publice, peste trotuare, nu se mai pot accepta. Vor fi destul de multe probleme şi în Comisia de închirieri-concesiuni. Am să solicit să nu se mai întâmple absolut nimic înainte de a trece prin Urbanism şi comisia să analizeze mai atent aceste situaţii. Din nefericire avem şi situaţii în care Primăria a pierdut, prin proces, nişte terenuri. Tot aşa, pe nişte contracte foarte, foarte ciudate, unele sunt pe temă cu altcineva că a fost revoluţionar şi vrea să-şi extindă o baracă în zona centrală. Vom vedea cum anume vom face să stopăm lucrurile acestea. Chiar dacă a obţinut terenul prin hotărâre judecătorească, planul urbanistic nu-i permite să facă ceea ce doreşte. Este la 200 de metri de noi (de Primărie – n.r.). Este vorba de zona de peste râul Bârzava, în dreapta pasarelei pietonale, este un chioşc unde persoana respectivă – pe care eu nu o cunosc – a obţinut prin proces în jur de o sută de metri pătraţi pe care, pe malul Bârzavei, doreşte să-şi facă o construcţie, restaurant-magazin. Intrăm în conflict şi cu Apele Române, fiind zona de protecţie a râului Bârzava, în afara faptului că blochează iar o altă zonă care trebuie să aparţină municipalităţii, nu unei persoane fizice, indiferent de modul în care a dobândit-o. Până acum, poate că s-a lucrat cu destul de multă timiditate, când a fost vorba de a reprezenta Primăria în diverse procese în interesul primăriei. De acum înainte vom urmări mai atent şi vom trimite jurişti mai pricepuţi care să ne susţină cauza“.
Întrebat dacă poate da în vileag numele persoanelor care se fac vinovate de aceste situaţii, edilul a explicat că nu ar putea preciza acest detaliu, întrucât nu l-a interesat numele persoanelor, ci situaţiile în sine. „A fost vorba de un obicei, crede viceprimarul Vasile Paul. «E domeniu public, lasă-l şi pe ăsta să facă ce vrea, că nu mă doare». Ei, de data aceasta ne doare tot ceea ce înseamnă oraşul“.