REŞIŢA – Perioada de aşteptare la Urgenţe a fost majorată din aprilie printr-un Ordin al Ministerului Sănătăţii, în funcţie de cele cinci coduri de urgenţe, care sunt afişate în sala de triaj.
Chiar înainte de intrarea în vigoare a noului Protocol de triaj, începând cu data de 2 aprilie, oamenii s-au tot plâns că trebuie să aştepte ore în şir până să se uite cineva la ei şi să-i bage în seamă, să-i consulte. Situaţia a devenit şi mai stresantă din cauza Ordinului M.S. 443/2019, care introduce noul protocol de triaj in Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) / Compartimentele de Primiri Urgenţe (CPU), publicat în Monitorul Oficial şi care prevede că triajul se efectuează în momentul prezentării pacientului la UPU/CPU. Potrivit protocolului, triajul va fi făcut de asistentul medical responsabil cu această procedură, care trebuie să aibă o pregătire specifică şi o „experiență de cel puțin 3 ani în domeniul acordării asistenței medicale de urgență“. De asemenea, trebuie să aibă anumite abilităţi: să facă diferenţa dintre pacientul bolnav şi cel nonbolnav, abilități de organizare, flexibilitate, adaptabilitate, capacitate de adaptare la stres și de comunicare. Documentul recomandă ca timpul mediu de triaj să nu fie mai mare de 2 minute pentru un pacient.
„Din păcate pentru pacienţi, explică medicul şef al UPU Reşiţa, Emil Achim Bunda, noul protocol a dublat timpii de aşteptare, iar această mărire a perioadei de aşteptare se datorează faptului că Urgenţele sunt supraaglomerate. La cazurile la care se poate aştepta s-au mărit timpii de aşteptare. Pacienţii vor să fie rezolvaţi în 20 de secunde, dacă se poate. Ei bine, nu se poate! Noi avem o capacitate, avem nişte coduri care sunt respectate, în general, pacientul care e mai grav, trebuie luat înainte. Pentru omul care intră la Urgenţe, sigur, orice problemă ar avea el, urgenţa lui este cea mai mare. Noi trebuie să înţelegem că s-au schimbat puţin aceste perioade de timp de aşteptare. Rămâne codul roşu, cu acţiune imediată, în care viaţa este pusă în pericol, şi codul galben care, de asemenea, are acelaşi timp de aşteptare, de 10 minute. Restul s-au dublat perioadele de timpi de aşteptare, iar pentru codul alb se pot aştepta chiar mai multe ore. Oamenii trebuie să înţeleagă că urgenţa lor nu e cea mai mare, nu că noi nu avem bunăvoinţă“.
Practic, în orice unitate de primiri urgenţe din ţară, la triaj sunt afişate cele cinci coduri de urgenţe, iar noul protocol păstrează cele cinci niveluri și coduri de urgențe, după care se făcea triajul şi până acum: nivel I – resuscitare (cod roșu); nivel II – critic (cod galben); nivel III – urgent (cod verde); nivel IV – nonurgent (cod albastru); nivel V – consult (cod alb). După triaj, protocolul prevede ca pacientul încadrat la cod roşu, care necesită o intervenţie salvatoare de viaţă, să fie preluat în zona de tratament imediat (0 minute), iar cel cu cod galben (care prezintă o situaţie cu risc major/ status mental alterat/orice durere intensă sau disconfort major) să fie tratat în maximum 15 minute. De asemenea, actul normativ prevede un timp maxim de preluare în zona de tratament de 60 de minute pentru cod verde, 120 de minute pentru cod albastru și de 240 de minute pentru cod alb. Protocolul include şi o procedură Fast Track (cale de evaluare rapidă), care permite efectuarea unei manevre medicale sau luarea unei decizii, în anumite situații bine definite, cu scopul de a micșora timpul de așteptare și a urgenta soluționarea cazului. Reevaluarea pacienţilor „se va efectua la 15 minute pentru pacienții de nivel 3, la 30 de minute pentru cei de nivel 4 şi la o oră pentru cei de nivel 5 “, se arată în noul protocol.
Medicul şef Emil Bunda spune că aceste coduri sunt afişate la Triaj, numai că lumea le ignoră: „Sigur că sunt afişate, dar nimeni nu le citeşte sau toată lumea crede că are o urgenţă mai mare decât a celuilalt, sau că urgenţa lui e mai importantă. Aglomerarea din Urgenţe e cauza principală a acestei situaţii, dar noi ne străduim să-i rezolvăm pe toţi, nu neapărat după coduri, nu stă nimeni să aştepte atât, dacă noi n-avem de lucru, asta este cât se poate de clar, doar în cazul în care nu pot fi preluaţi, trebuie să aştepte, asta e situaţia“.
Practic, acele cazuri care au perioada de aşteptare de până la 4 ore reprezintă pacienţi care s-ar fi putut adresa medicilor de familie. O statistică realizată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) relevă că, dintre pacienţii care au ajuns în unităţile de primiri urgenţe în 2018, cei mai mulţi au fost de cod verde (3.380.530 pacienţi) şi cod galben (870.233 pacienţi). De asemenea, 90.555 au fost pacienţi critici (cod roşu), care au avut nevoie de intervenţia medicului imediat. Aproape un million de oameni s-au prezentat însă anul trecut la camerele de gardă, deşi erau cazuri nonurgente de cod albastru (800.326 pacienţi) şi de cod alb (160.701 pacienţi), care pot fi tratate în ambulatoriu sau la medicul de familie.