REŞIŢA – Aproximativ 30.000 de hectare din suprafaţa împădurită a judeţului se află în proprietate privată, aici fiind incluse şi primăriile cărăşene care au în administrare fond forestier.
„Noi am acţionat foarte mult pe primării, pentru că, de regulă, acolo se produc cele mai mari pagube şi mai ales la primăriile unde nu există contract de administrare a fondului forestier. Acum şi în perioada ce urmează facem controale la aceste primării, pentru că sunt destule, chiar dacă ponderea cea mai mare o au cele cu contracte încheiate. Mai sunt destule primării care chiar nu îşi doresc să intre în legalitate, pentru că aceste contracte sunt obligatorii, potrivit legii“, a precizat Romel Buzescu, şeful Inspectoratului de Regim Silvic şi de Vânătoare Caraş-Severin.
Actele normative precizează că orice pădure trebuie administrată în regim silvic, care presupune inclusiv paza acesteia cu o structură silvică autorizată. Ori, aici este punctul de plecare al unui cerc vicios care duce la furturile de material lemnos.
Există cazuri de excepţie în judeţ, unde pădurile se află în parcuri naţionale sau se află sub protecţie deosebită sau masa lemnoasă ce poate fi recoltată este foarte puţină şi nu justifică cheltuielile de administrare.
„Putem înţelege aceste cazuri, pentru că respectivele costuri de contract nu îşi găsesc rostul şi am făcut şi propuneri în sensul acesta la Bucureşti pentru derogări. Practic, soluţia legală există: ar trebui să se asigure de către stat contravaloarea efectelor de protecţie, în aşa fel încât dacă nu se poate recolta masă lemnoasă, acest lucru să fie suportat financiar ca şi compensaţie de către stat. Dar… este o lipsă de bani la buget şi acordarea acestor sume este amânată“, a mai amintit Buzescu.
Dar aceste cazuri nu sunt numeroase şi autorităţile pot închide ochii, pentru că, de unde nu-i… nici Dumnezeu nu cere. Problemele se regăsesc la alte păduri aflate în proprietate privată.
„Noi acţionăm asupra primăriilor care au posibilităţi de masă lemnoasă şi, prin valorificarea (în condiţiile legii) căreia şi-ar acoperi cheltuielile de administrare. Aici vorbesc de pădurile de la primăriile Goruia, Dognecea, Naidăş şi altele. La Naidăş tocmai am reuşit să-i convingem să semneze un astfel de contract de administrare cu ocolul silvic Moldova Nouă“, a precizat şeful ITRSV.
Aceste contracte se încheie pentru perioada de aplicare a amenajamentului, care se întind pe zece ani. Prin valorificarea masei lemnoase se pot amortiza costurile pazei şi a celorlalte clauze din contract, faţă de situaţia în care furtul poate cauza un prejudiciu mai mare decât aceste costuri. În primul trimestru al acestui an, numai din fondul forestier al primăriei Dognecea au fost furaţi 332 de metri cubi, cu o valoare de peste 26.000 de lei. „Activitatea din primul trimestru al acestui an se păstrează cam în acelaşi trend ca cel de anul trecut, ba chiar a început să crească. Aici mă refer la contravenţii şi valoarea pagubelor. Poate justificat faţă de iarna grea care a fost, s-au produs tăieri ilegale. Dar amenzile aplicate primăriilor nu rezolvă problema. În ianuarie a.c. am avut şapte contravenţii (23.500 de lei), în februarie 15 (48.700 de lei), şi în martie 13 (33.500 de lei). De asemenea, am constatat patru infracţiuni“, a mai amintit Buzescu. Tendinţa de creştere a acestor infracţiuni se va estompa din trimestrul următor, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi, odată cu îmblânzirea condiţiilor meteorologice.
Ocoalele private, în dezvoltare
În Caraş-Severin există şi două ocoale silvice private – cel de la Bănia, respectiv Băuţar. „Cel de la Bănia merge bine, a început să valorifice masa lemnoasă printr-un francez care a adus o tehnologie performantă pentru vreo 30.000 de metri cubi. Acesta exploatează în condiţii deosebite în care nimeni nu a mai putut recolta până acum şi asta se reflectă şi din punct de vedere financiar. Au licitat în execuţie un drum forestier care va permite accesul şi către alte zone izolate. Aceştia au o datorie la stat de aproape şapte sute de mii de lei. Din acestea aproape trei sferturi o reprezintă dobânzi. Au început să scadă datoria. În fiecare an nu reuşeau să plătească dobânzile. S-a adunat în timp, vreo 7-8 ani, masa lemnoasă a fost aproape inaccesibilă şi datoriile au crescut, cu salarii şi celelalte. Anul trecut au achitat destul de mult şi noua exploatare va rezolva cu siguranţă problemele, ba va aduce chiar profit. Băuţarul este un ocol foarte bun în privinţa valorii speciilor din zonă. Mai trebuie rezolvate nişte neînţelegeri care trenează acolo de ceva timp. Recuperează restanţe la împăduriri“, a mai precizat Buzescu.
Flavius Rotariu