REŞIŢA – Întors recent din expediţia care a atins cel mai adânc punct dintr-o peşteră ce ocupă primul loc al adâncimii cunoscute pe planetă, reşiţeanul Romeo Urieş a fost de acord să ne împărtăşească unele trăiri pe care le-a avut de-a lungul expediţiei. El a intrat într-o elită a speologiei mondiale.
Reşiţeanul Romeo Urieş este unul dintre puţinii oameni care se pot lăuda că au atins adâncimea maximă pe uscat a Terrei. Pasiunea pentru speologie a descoperit-o în Caraş-Severin unde, înainte de a emigra în Italia, a fost vicepreşedinte al Asociaţiei Exploratorii. Încă mai este membru al acestei organizaţii şi, în cadrul expediţiei Krubera 2014, a atins punctul terminus şi cu gândul că este român.
„E imposibil să descriu incredibila aventură pe care am trăit-o în Krubera fără să vorbesc de contradicțiile și paradoxurile pe care le-am trăit. A coborî 2.000 de metri sub Caucaz pot spune că m-a marcat definitv pentru toată viaţa. Speologul Yuriy Kasyan, conducătorul expediției este foarte renumit si cunoscut în Abkhazia (un stat separatist nerecunoscut de nimeni cu excepția Rusiei), ca fiind primul speolog care a depășit 2.000 de metri de denivelare și a permis avenului Krubera să reprezinte recordul mondial de adâncime“, ne-a declarat Romeo Urieş.
Obiectivul expediției l-a reprezentat atacarea sifonului „Yantarni – Piatra Galbenă”, situat la 1.850 de metri adâncime. Doi scafandri ai expediției – Gennadiy Samokhin (record – 2.196 metri) şi Stas Kuptsov au fost personajele principale, iar Romeo Urieş şi alte 35 de persoane au făcut parte din echipa de susţinere cu participanţi din Polonia, Ucraina, Rusia și Israel.
Urieş, ca membru al echipei de susţinere consideră că a fost un noroc faptul că a trebuit să transporte câteva materiale până în apropiere de punctul terminus şi a reuşit, astfel, să îl atingă.
„A fost o zi memorabilă…. eram prizonierii destinului nostru. Iată-ne ajunși la Game Over -2.080. Nu-mi vine să cred ochilor că am ajuns… pentru confirmare, adun câteva pietricele ca amintire. Eu, de obicei, când intru într-o peșteră, cu ajutorul unui joc de memorie, încerc să mi-o construiesc în minte. În Krubera, acest lucru nu a fost posibil. După sifonul Bermuda aveam impresia ca sunt ca și afara, însă de mai multe ori a trebuit sa-mi repet că sunt la 1.420 de metri adâncime. La ieșire, m-a izbit mirosul de iarbă, de pământ și culorile deosebit de vii. Mă simțeam ca un astronaut care se întoarce dintr-o misiune. Am fost invitați de Yuriy la expediția de anul viitor în Turcia, un platou carstic cu un potențial de –3.000 de metri. În concluzie, pot spune că am avut norocul ca în această expediție să cunosc speologi de o modestie și o forță mentală incredibilă, și care, datorită capacității lor vizionare, au reușit și continuă să împingă mai departe limitele explorării umane“, a mai adăugat Urieş.
Peștera Voronya sau Peștera Krubera, este cea mai adâncă peșteră cunoscută pe Pământ. Este localizată în Masivul Arabika din lanțul montan Gagrinsky aflat în vestul Munților Caucaz, în districtul Gagra din Abhazia (Georgia). Diferența de altitudine de la intrarea peșterii și cel mai adânc punct explorat este 2191 ± 20 de metri. A devenit peștera cea mai adâncă din lume în 2001.