Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – În timp ce cumpărătorii strâmbă din nas la vederea preţului de pe tarabe, micii producători spun că îşi vând marfa pe degeaba.

Anul agricol 2013 este unul dintre cei mai buni ai României din ultimii 20 de ani, după cum anunţa, recent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Paradoxal sau nu, cei care înregistrează pierderi sunt micii producători. Oamenii spun că, deşi recoltele sunt bogate, îşi vând marfa pe nimic, motiv pentru care costurile producţiei sunt greu de acoperit. „Recolta a fost bună, dar şi investiţiile pe măsură, aşa că dacă tragem linie, nu ne dă cu plus, ci cu minus. Pentru a-mi putea întreţine familia, iarna muncesc în Italia, iar cu banii de acolo, primăvara, mă întoc acasă şi investesc în solarii”, ne-a spus Vasile Ciolan, producător din judeţul Dolj. Legumele produse în gospodăriile fîrliugenilor sunt cunoscute pentru savoarea lor, însă, de la an la an, pe aceştia îi întâlnim tot mai rar în pieţe.

„Lumea nu are bani, iar noi ne vindem marfa aproape pe gratis. În ziua de azi nu rentează să faci agricultură, pentru că ieşi mai mult în pagubă. De asta nici nu mai vin oamenii la piaţă. Preferă să stea acasă, sau să dea marfa bişniţarilor, care nu ştiu ce înseamnă munca pământului”, ne-a spus Maria Laieş, o femeie în vârstă de 62 de ani, din Fîrliug. Femeia povesteşte că este nevoită să-şi vândă roşiile cu 2 – 2,5 lei kilogramul, deşi preţul corect ar fi cel de 3,5 – 4 lei: „Degeaba avem producție bună dacă vindem kilogramul de roşii cu 2 lei. Pentru a renta şi pentru a ne scoate investiţia, ar trebui să cerem cel puţin 3,5, dacă nu chiar 4 lei pe kg. Însă cine ne mai cumpără marfa atunci, dacă oamenii n-au bani? Pe lângă costurile mari pe care le avem primăvara cu răsadurile şi foliile pentru solarii, vara cheltuim cu transportul şi cu plata chiriei la piaţă, pe care o achităm fie că avem sau nu vânzare bună”.

Deşi nu mulţi doresc să vorbească despre acest subiect, pentru a nu-şi crea probleme, micii producători recunosc că cei care fac legea în pieţe, prin impunerea preţului, sunt bişniţarii. Aceştia cumpără marfa de la ţărani la preţ de nimic, apoi o revînd la piaţă. „Ei cu banii, noi cu munca. Speculanții fac legea aici, nu noi. Dacă daţi un tur prin piaţă, cu toţii vă vor spune că sunt producători, însă lucrurile nu stau deloc aşa”, ne-a spus Cosmina Dragnea, producător din Dolj.

Şi reşiţenii care-şi fac zilnic cumpărăturile din pieţele agroalimentare sunt de partea ţăranilor, care nu mai au loc la mese pentru a-şi vinde produsele. „Adevăraţii producători sunt greu de găsit în pieţe. În timp ce intermediarii au locurile lor permanente în pieţe, ţăranii care vin cu marfă sunt purtaţi dintr-un loc în altul. Ar trebui să existe un sector numai pentru adevăraţii producători, ca să ştim şi noi de la cine cumpărăm, că în ziua de azi toţi se dau ţărani, dar mulţi dintre ei nu ştiu să ţină o sapă în mână”, ne-a spus Nicolae Petrea.

Ministerul Agriculturii are în lucru, încă de anul trecut, un proiect de lege prin care doreşte eliminarea intermediarilor evazioniști din cadrul piețelor agroalimentare, însă nici până azi actul normativ nu a fost aprobat.

Roxana Bălan Nafiru

1 Comment

  1. pietele sunt pline de asa zisi „producatori” care mai ieri, pana la descinderea mascatilor, vindeau tigari. acuma ei fac pretul legumelor si fructelor. ce sa mai vorbim de mure, afine, catina, etc. doar tigani borati care probabil au si „cules” aceste fructe de padure. si totusi nimeni nu ii ia la intrebari!!! oare acum nu mai este evaziune fiscala? oare se platesc taxe la stat? si daca da pe ce? pe timpul liber?

Adaugă comentariu