Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Forul reşiţean a trecut printr-un amplu proces în această direcţie. Lucrările la faţade, însă, n-au fost un moft, ci o necesitate, impusă de problemele cu acoperişul. Iniţiativele au culminat anul trecut când instituţia şi-a extins gama de servicii şi domeniile abordate şi în domeniul economic. A fost înfiinţat Biroul de Marketing care – încă dinainte de a exista ca structură distinctă – a realizat un rebranding al universităţii, de mai mulţi ani.

„Siglă nouă, slogan, imagine, tot ce înseamnă materiale publicate, postere, bannere, toate au fost realizate într-un concept nou, spune prof.univ.dr.ing. Doina Frunzăverde, rectorul Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa. Mă bucură faptul că avem deja multe solicitări şi am încheiat contracte cu firme mai mici sau mai mari din Reşiţa şi din judeţul Caraş-Severin, pentru care colegii noştri realizează studii de piaţă, campanii de promovare, analize. Exact ceea ce trebuie să facă un asemenea birou. Mă bucur mult că există deja această încredere din partea comunităţii locale din Caraş-Severin“.

La capitolul infrastructură, universitatea a reuşit anul trecut să dea startul lucrărilor la Complexul Cămin-Cantină, dar şi să deruleze o serie de alte lucrări, inclusiv de modernizare. „Universitatea din Reşiţa arată foarte bine şi cred că acest lucru este deja unanim acceptat, pentru că îl constată şi vizitatorii noştri, participanţii la manifestările pe care le organizează instituţia noastră, a mai spus Doina Frunzăverde. Spaţiile sunt modernizate, dotările sunt corespunzătoare, chiar peste ceea ce este medie în România. Ne bucurăm că am avut posibilitatea să modernizăm în acest mod infrastructura, am făcut-o pe proiecte mari, în ultimii şapte ani – am intrat acum în al şaptelea an –, am trecut de la reabilitări punctuale pe obiective, la proiecte pe termen mai lung, încercând în acest mod să menţinem aspectul unitar sau să revenim, din punct de vedere al designului şi al arhitecturii, la un astfel de aspect. Pentru că, după cum se poate observa, chiar şi la clădirile din curte, câte imobile atâtea modalităţi de amenajare a lor, iar la exterior, faţada, numai două dintre ele ne lasă să gândim că aparţin aceleiaşi instituţii, şi acelea în culorile gri şi portocaliu“.

Universitatea reşiţeană a dus la bun sfârşit şi alte iniţiative. „Dacă vorbim despre proiectele de infrastructură implementate în 2014, am finalizat lucrările la Campus Cafe, precizează rectorul. Şi nu numai că le-am finalizat, dar Campus Cafe a fost relansat printr-un proiect al profesorilor şi studenţilor de la secţiile de profil, Marketing, ECTS şi Contabilitate. La un an de la lansarea acestui proiect pot să afirm că într-adevăr colegii mei şi studenţii noştri sunt foarte buni la marketing pentru că am reuşit să văd, după foarte mulţi ani, cantina universităţii plină în perioada prânzului. Mă bucur mult că proiectul a reuşit, mă bucur mult că avem la dispoziţie un asemenea spaţiu, o asemenea cantină, un asemenea restaurant, pentru că deja nu mai este cantină. Inclusiv preparatele şi modul lor de prezentare nu mai amintesc de ceea ce înţelegeam prin vechile cantine muncitoreşti sau universitare. Este un spaţiu plăcut, în care studenţii şi profesorii se întâlnesc cu plăcere nu numai pentru a servi masa sau o cafea, dar şi pentru a realiza un schimb de idei. Şi cred că un astfel de spaţiu este foarte util tocmai pentru acest schimb de idei. În ultimul timp constatăm că clipele se scurg parcă cu altă viteză, suntem foarte ocupaţi, nu mai avem timp să ne întâlnim. Ne întâlnim în spaţiul virtual dar nu cred că este suficient. Şi mă bucur că avem acest loc unde ne putem vedea în fiecare zi“.

În ceea ce priveşte lucrările la faţade, acestea au fost strâns legate de cele de consolidare, de cele la acoperiş, dar şi de cele de redimensionare a sistemului de colectare a apelor pluviale.

„Am început să reparăm acoperişul clădirilor din campus în 2014, e adevărat spre sfârşit, printr-o suplimentare importantă a bugetului pentru aceste lucrări, ne explică Doina Frunzăverde. Avem probleme mari cu acoperişul, a fost subdimensionat sistemul de colectare a apelor pluviale iniţial, aşa cum au fost realizate lucrările, în urmă cu aproximativ şapte ani. Din acest motiv a fost deteriorată faţada pe suprafeţe foarte mari, avem şi deteriorări în interior, la ultimul nivel. Mă bucur mult că ministerul ne-a sprijinit, a răspuns solicitărilor noastre insistente, recunosc, de a ne ajuta în acest sens. Nu am hotărât numai să schimbăm aspectul, acesta fiind efectiv un rezultat implicit, pentru că practic lucrările vizează reparaţii la cele anterioare, care au fost făcute necorespunzător. Pentru că oricum am folosit schele şi am avut o firmă care lucra la înălţime, am hotărât că este bine să consolidăm zonele care se mai pot consolida şi am schimbat şi aspectul. Privind din afară, lumea se întreba de ce se lucrează la faţade, dar trebuie să spun că pentru noi a fost o lucrare vitală, care era scadentă deja de acum un an, iar degradările care s-au produs la ultimul nivel sunt deja foarte mari. Va trebui să investim bani pentru a repara în acea zonă în care s-au infiltrat apele de ploaie. Şi chiar a plouat în prima parte a anului 2014, când am avut suficient de multe ploi“.

Adaugă comentariu