Pana si rasaritul se plateste in euro

REŞIŢA – Reprezentanţii municipalităţii sunt optimişti, în sensul că, de la 1 ianuarie 2014, se va crăpa de ziuă şi pentru Reşiţa. Pe bani europeni!

Dacă până acum Reşiţa a şchiopătat puţin la capitolul bani europeni, aleşii urbei considerând că municipiul a fost mereu dat de-o parte, iată că din 2014 aceştia întrezăresc mugurii dezvoltării. Cum au fost primii şapte ani de Uniune Europeană pentru Reşiţa? „Cred că fiecare putem să ne dăm cu părerea vizavi de traiul nostru de zi de zi, cum este mai bine în comunitatea europeană, ce spun alţii care nu fac parte din ea, spune Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei. Sigur, avem la rândul nostru contacte individuale cu mai multe persoane, dar cred că este bine că suntem în marea familie europeană şi cred că este bine că putem beneficia de acest statut. Ţi se oferă dacă şi tu dai şansă unei relaţii de exemplu cu administraţii europene, cu reprezentare poate regională sau naţională, făcând, realizând proiecte, având o strategie pe care poate Reşiţa n-a avut-o. Şi noi suntem acum într-o fază destul de avansată cu în realizarea unei strategii care să cuprindă o serie de priorităţi, cu surse de bani atrase, iar sursa principală de bani – poate vă vine să credeţi, poate nu – n-o consider pe cea guvernamentală sau cea locală, o consider pe cea europeană”.

Edilii urbei sunt de părere că, pentru a atrage bani europeni, trebuie să urmăm exemplul altora. „Haideţi să facem ce-au făcut alţii pe care noi îi admirăm, este îndemnul făcut de primarul Reşiţei. Dacă Polonia a avut un grad de absorbţie crescut, de peste 70%, nu mai vorbesc de Slovenia, mă întreb cum au realizat? Au blocat posturile, absolut toate posturile? Sau n-au dat posibilitatea angajării de personal care să realizeze proiecte cum a făcut o guvernare precedentă? Nu cred! Ştiţi că posturile sunt blocate de trei ani. Nu ştiu dacă este cel mai bine! Ce-aş mai face? Aş schimba legile, aş schimba mentalităţile şi cred eu că există premisele unui asemenea statut. Iată că primii paşi au fost făcuţi. S-a ajuns la nivel naţional de la un grad de absorbţie de 6% la unul de 20%, dar mai este mult de lucru”.

Chiar dacă s-au făcut ceva paşi, diferenţa dintre cele 20 de procente ale absorbţiei mioritice rămâne enormă faţă de gradele altora. Însă există o speranţă!

„Cred că 2014, începând cu 1 ianuarie, ar putea crea acele pârghii, premise ale dezvoltării. Umblând la lege, umblând la normalitate, schimburi de experienţă, concluziile implementate la noi. Cred că se poate! Apar zorii zilei, primele raze, dar să nu uităm că vor apărea acele linii de finanţare, consideră Stepanescu. Până acum au fost cinci linii mari pe POR. S-ar putea să fie cinci, să fie şapte, vom vedea câte linii. Apoi, finanţarea propriu-zisă pe ani, pe perioade: peste trei luni puteţi beneficia de 100 de milioane de euro, oraşele reşedinţă de judeţ sau poli metropolitani sau eu ştiu cum se va lansa. Ar trebui să fim mereu pregătiţi, mereu în priză, adaptaţi la toate aceste posibilităţi sau la toate cerinţele. Că până la urmă sunt nişte cerinţe: faceţi proiecte şi depuneţi-le până nu ştiu când. Nişte cerinţe impuse. Cred eu că se pot şi implementa, pentru că soarele apare după ce s-a implementat un proiect. Iar un proiect se realizează în doi ani. Când am început Economicul? În urmă cu doi ani, ca să vă dau un exemplu. Când am început Grădina Zoologică? Acum trei ani. S-ar putea să vină după alegerile din 2016 eu ştiu care proiect de modernizare a Oraşului Vechi, realizat de noi acum trei ani, cu personalul ăsta şchiopătând, aşa cum am fost, mai puţini. Numai noi ştim în fiecare dimineaţă cum şedinţele noastre restrânse nu sunt întotdeauna foarte prietenoase. Asta este! Şi atunci, eu cred că lista de priorităţi este stabilită, este clar precizată în strategie, trebuie să vedem ce linii de finanţare şi mai vreau să fim în faţă. Şi noi am încercat să fim în faţă, aşa vom face şi în continuare”.

Antoniu Mocanu