REŞIŢA – Accidentul de alaltăieri, de la haldina de gunoi din Dealul Lupacului, în care un copil a fost strivit de un buldozer, cere o privire mai atentă şi mai amănunţită a întregii chestiuni. Împrejurările în care s-a produs sunt mai puţin relevante. Copilul era acolo pentru că l-a mânat foamea şi sărăcia, fenomene care macină România de azi.
Accidentul de alaltăieri, de la haldina de gunoi din Dealul Lupacului, în care un copil a fost strivit de un buldozer, cere o privire mai atentă şi mai amănunţită a întregii chestiuni. Împrejurările în care s-a produs sunt mai puţin relevante. Copilul era acolo pentru că l-a mânat foamea şi sărăcia, fenomene care macină România de azi. Dacă adăugăm iresponsabilitatea administraţiei şi a părinţilor, tabloul se completează suficient. Fără intenţii polemice, să nu exploatezi corespunzător haldina poate să însemne iresponsabilitate, dar să nu asiguri paza este crimă. În cele ce urmează, ne vom referi doar la iresponsabilitate.
Reşiţa a căzut de mult timp în păcatul oraşelor eminamente industriale: nu are vocaţia curăţeniei şi a protecţiei mediului. Această vocaţie nu este conştientizată nici la nivelul decizionarilor administrativi. Pentru un oraş, o haldină este din punct de vedere energetic (dar nu exclusiv!) o mină de aur. Sub ea zac zeci de mii de metri cubi de gaze naturale şi, în plus, le mai şi produce neîntrerupt. Între anii 2005-2008 au fost contactate firme de prestigiu din Austria, care are cea mai aspră legislaţie din lume în domeniu. Au fost vizitate şi ne-au vizitat coloşi ca Saubermacher din Graz, Energie AG din Linz şi un grup de consilieri locali a vizitat firma Brantner. Exprimată plastic, diferenţa dintre ele ar fi următoarea: asociate din punct de vedere profesional, Energie AG ar fi ca un pantofar de lux, Saubermacher ca un cizmar de succes, iar Brantner ca un lustragiu. Primele două aveau şi tehnologia şi forţa de a exploata ecologic haldina, aşa cum fac în mai multe puncte de pe globul pământesc.
Toate bunele intenţii s-au dizolvat în cloaca politico-administrativă. Ca să închizi o haldină trebuie mai multe avize decât să o deschizi, iar fiecare aviz e prilej de negociere… când e vorba de investitori străini direcţi, negocierile sunt crâncene, iar factorul politic devine proeminent… Câştigă cel mai persuasiv, cel care ştie să se ofere şi să ofere… Nu există meseriaş pe lume mai persuasiv decât lustragiul!…
Rămâne dilema: va reuşi vreodată un Consiliu Local să impună punctul de vedere al priorităţii exploatării ecologice a haldinei? Până nu mor şi alţi copii săraci şi înfometaţi sau, Doamne fereşte-ne, până nu explodează toată odată!
Liviu Spătaru