REȘIȚA – Fiind interpelat, cu privire la aeroportul din Caransebeș, într-o şedinţă a Comisiei de Dialog Social de către un reprezentant al sindicatelor, Victor Naidan, directorul executiv la Consiliul Judeţean Caraş-Severin, a decis să răspundă, în limita informaţiilor deţinute.
„Am fost implicat în acest proces, în anumite etape ale sale şi în anumite perioade. Aeroportul din Caransebeş a fost vândut ca activitate şi ca bunuri, în 2003 sau 2004. Exista un plan foarte clar de investiţii şi reabilitare a aeroportului, prevăzînd funcţionarea lui până într-un anumit moment. Au apărut, să spunem, nişte probleme pe care Consiliul Judeţean (la vremea la care s-a gândit să vândă aeroportul) nu le-a luat în calcul. Ele existau, erau evidente, dar nu au fost luate în calcul. Cum ar fi, de exemplu, obligaţia Consiliului Judeţean de a concesiona cumpărătorului suprafeţele de teren constituite din piste şi suprafeţe necesare activităţii aeroportuare, reprezentând peste 170 de hectare de teren“, a precizat, pentru început, Victor Naidan.
„Când să se treacă la procedura respectivă, s-a constatat că concesiunea se face în anumite condiţii legale. Aici lucrurile erau mai complicate decât vânzarea a trei clădiri şi ce mai conţinea povestea de acolo. În primul rând, ele au trebuit să fie intabulate. La intabulare, ce să vezi?! Mai existau şi privaţi cu terenuri pe-acolo. Povestea asta a durat un interval de timp în care investitorul a devenit dintr-o stea ce ajunsese o gigantă albă o pitică. În momentul în care noi am dat terenul respectiv, el era înglodat în datorii. Consiliul Judeţean era obligat să facă acest lucru printr-un contract pre-existent, pe care nu avea cum să-l denunţe pentru că nu exista niciun temei legal. S-a discutat la un moment dat povestea cu renunţarea şi ni s-a adus o listă cu cheltuieli efectuate până în momentul respectiv, daune financiare şi daune morale. Discutau de ceva ce se apropia de PIB-ul României, nu de bugetul Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Aşa că am revenit cu picioarele pe pământ şi am dat terenurile respective după ce ne-am chinuit o perioadă de timp, eu fiind implicat chiar în faza aceasta de identificare, intabulare şi transfer al terenului, potrivit competenţelor pe care le am în Consiliul Judeţean. Ulterior, am insistat pe toate canalele ca acest aeroport să redevină funcţional. S-a retras licenţa de funcţionare a aeroportului pentru că nu s-au îndeplinit nişte lucruri relativ simple. Nu exista scară pentru coborârea din avion, nu existau maşini de carburant, o salvare. Nimeni nu a avut probleme cu fondul, ci cu situaţia de suprafaţă. O dată retrasă autorizaţia de funcţionare, (în România, acesta este singurul aeroport privat, în timp ce toate aeroporturile româneşti au probleme financiare majore), ca să o primeşti înapoi trebuie să vii cu aeroportul fată mare. Investitorul n-a dat semne de revigorare, şi-atunci s-a asociat cu un alt investitor. Lucrurile au pornit în trombă, s-au făcut garduri, s-au mai dat nişte terenuri necesare dezvoltării, deoarece, cu aerogara pe care noi am vândut-o, nu se va putea urca nimeni, nici măcar într-un planor. Nu are filtre, nu are sistem de siguranţă, şi acestea nici nu pot fi adaptate în clădirea respectivă. Aşteptăm investiţiile domeniului privat. Deci asta este ceea ce, din punctul de vedere al Consiliului Judeţean, poate fi spus despre acest obiectiv“, a precizat Victor Naidan.
„Aeroportul Caransebeş va fi funcţional atunci când vor exista solicitări de aterizare acolo. Până când oamenii de afaceri vor rămâne la Timişoara şi la Arad, vor funcţiona doar aeroporturile de acolo. La Caransebeş sunt ferm convins că nu vor funcţiona lucrurile în condiţiile amintite“, a fost o concluzie a subprefectului de Caraş-Severin, Nicolae Verindeanu.
„Au fost lucrări de investiţii derulate acolo. Deşi nu au ajuns la faza reaprobării pentru funcţionare, lucrările de investiţii se înscriu în graficul pe care ei şi l-au asumat. Problema este că, faţă de solicitările din contract, referitor la investiţiile pe care ei trebuie să le facă, mai apar, pentru funcţionarea aeroportului, solicitări excedentare. Oricât am vrea noi să dăm vina pe antecesorii noştri, e imposibil să-i învinovăţeşti pentru faptul că România a adoptat aceleaşi standarde de securitate care au apărut după atentatele din SUA, pentru a intra în Schengen. Problema s-a mutat din zona unui contract, în cea pentru specialiştii în drept comercial. Sfatul pe care l-am primit a fost acela de a aştepta să treacă întreaga perioadă contractuală, pentru a îndrăzni să deschidem un astfel de proces. Se monitorizează la nivelul Consiliului Judeţean activitatea desfăşurată acolo, unde se fac eforturi pentru redeschiderea aeroportului. Noi am încercat să găsim inclusiv variante de finanţare dar nu a fost posibil, pentru că se refereau la aeroporturi publice“, a încheiat povestirea Victor Naidan.
Flavius Rotariu