Săptămâna trecută, toţi am asistat la tâmpenia colosală a Guvernului Ungureanu de a vinde Cupru Min pe un preţ derizoriu, în condiţiile în care cererea de cupru pe piaţa internaţională e tot mai mare. Şi măcar de s-ar fi limitat la asta… Dar nu; premierul nu e omul jumătăţilor de măsură, iar următoarea pe lista vânzărilor e Hidroelectrica.
Eu una rămân la părerea mea că sindicatele au ajuns doar un scut pentru incompetenţă şi lene, însă, de data asta, sindicaliştii de la Hidroelectrica au avut dreptate să protesteze. Pentru că trebuie să fii inconştient sau aiurit de-a dreptul să vinzi resurse strategice, vitale întregii ţări.
În timp ce orice stat normal se chinuie să obţină independenţa energetică, lucru cu atât mai important în aceste vremuri instabile, România face exact invers. Tot pentru a arăta că este dispus să „încurajeze“ investiţiile şi să „sprijine“ mediul privat cu orice preţ, acelaşi guvern a aprobat acorduri de exploatare a gazelor de şist din Dobrogea de către gigantul american Chevron.
Nenorociţii de „comunişti“ care au avut tupeul să protesteze sunt ridicaţi cu duba, iar de cele câteva mii de persoane care au ieşit pe străzi la Bârlad, altă zonă ce va beneficia de avantajele apei inflamabile de la robinet prin graţia exploatării acestor gaze, presa abia dacă a amintit. Mai mult, contractul cu Chevron este… secret!
De când condiţiile transferului unui bun de la stat către o firmă privată sunt confidenţiale?!? Poate ca să nu vedem că, exact ca în cazul aurului, cuprului, energiei electrice şi a altor resurse, date aproape gratuit, statul român se va alege doar cu nişte redevenţe în bătaie de joc?
Dar la noi acest lucru este cât se poate de normal! Pentru că acesta este scopul unei colonii – să fie exploatată. A, mulţi dintre noi nu ştim asta? Păi dragii mei, când guvernul se împrumuta de la FMI să plătească pensii, salarii şi ajutoare sociale nu v-aţi gândit că banii ăia trebuie daţi înapoi? Că doar aţi vrut trai decent, nu austeritate, tăieri salariale şi concedieri. Oricum, nu vă faceţi speranţe; oricât şi orice s-ar vinde, tot nu am scăpat concedieri şi austeritate. Iar acţiunile de azi ale celor ce ne conduc demonstrează că nimănui nu îi pasă de viitor.
Nina Curiţa