CARANSEBEŞ – Locul de odihnă al fiicei unei personalităţi de marcă a Caransebeşului a devenit motiv de reclamaţie.
Deşi este recunoscut pentru personalităţile de seamă ce odihnesc acolo, la Cimitirul Sfântul Ioan din Caransebeş nu s-a mai găsit loc şi pentru fiica fostului primar al Caransebeşului Constantin Burdea cel care în urmă cu 110 ani ridica imobilul ce adăposteşte acum sediul municipalităţii. Cel puţin aşa susţin urmaşii fostului edil, potrivit cărora fiica acestuia, Lucia Andrei Burdea, a fost exhumată fără ca urmaşii să fie anunţaţi şi fără respectarea normelor legale în vigoare. Mai mult, urmaşii spun că monumentul funerar a ajuns în posesia unor persoane care deţin deja alte locuri de veci într-o comună din apropierea Caransebeşului, din nou fără acordul descendenţilor primarului Constantin Burdea, care acum încearcă să reintre în posesia monumentului funerar cu valoare istorică, ce aparţine, de drept, familiei Burdea. Situaţia este cu atât mai curioasă cu cât urmaşii fostului primar sunt înrudiţi şi cu episcopul Traian Bădescu, una dintre figurile marcante ale Episcopiei Caransebeşului în perioada dintre cele douărăzboaie mondiale. De cealaltă parte, oficialii Episcopiei apreciază căsolicitărileurmaşilor ascund interese de natură pecuniarăşi patrimonială şi nu istorică, ceea ce parohia „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” nu poate admite.
„În primul rând, cripta familiei Burdea este deţinută de urmaşul legitim, care îşi are sediul în Timişoara, şi care îngrijeşte de ascendenţii săi. Doamna Kerekeş Oniţa pune în discuţie cripta familiei Bogdan Vasilichi, rudă prin alianţă cu domnia sa (de gradul 7). Domnia sa şi-a vândut o parte din proprietăţile din Caransebeş şi prin înţelegere a dorit şi înstrăinarea uneia dintre criptele familiale, ceea ce este ilegal, iar parohia a respins această ilegalitate”, precizează un comunicat al Episcopiei Caransebeşului.
„Mai mult decât atât, există o cerere expresă a doamnei Kerekes Oniţa de exhumare şi mutare a osemintelor persoanei în discuţie, solicitare aprobată de consiliul parohial. Osemintele au fost înhumate în locurile deţinute de doamna Kerekes, conform legii şi regulamentului în vigoare, domnia sa deţinând şi alte locuri în cimitirul amintit. Toate documentele relevante în acest sens se găsesc în registrele parohiei şi pot fi puse la dispoziţie de către consiliul parohial”, mai precizează comunicatul Episcopiei Caransebeşului. Totodată, în document se mai precizează că Episcopia, în parteneriat cu Primăria, a ridicat un monument al recunoştinţei la cimitirul istoric din Caransebeş, unde sunt menţionate toate personalităţile clericale şi laice înmormântate în cimitir.
Trebuie precizat că în municipiul de pe Timiş şi Sebeş, cimitirele sunt administrate direct de parohiile existente pe raza localităţii, administraţia neînfiinţând ca în alte oraşe servicii publice de profil. Singurele condiţii ale municipalităţii sunt acelea de respectare a trecutului istoric precum şi a cadrului legal privitor la terenurile ce au o destinaţie specială.
Nina Curiţa