REŞIŢA – Cea mai mare absorbţie, în județ, o au cei care doresc să muncească în confecţii sau cablaje auto.
O situaţie a calificărilor profesionale prin cursuri efectuate de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă a dus la discuţii destul de acide, întreţinute atât de reprezentanţii confederaţiilor sindicale, cât şi de cei ai patronatelor.
Pe scurt, s-a ajus la concluzia că majoritatea cursurilor de formare sau reconversie au câteva mari hibe: nu garantează angajarea la absolvire – şi asta inclusiv din pricina agenţilor economici care se prefac că solicită muncitori calificaţi – şi, mai mult, sunt îndreptate înspre o categorie aparte de cetăţeni.
„Cheltuim bani de la stat sau din fonduri europene, pentru a-i califica pe cei care s-au lăsat de şcoală sau le e prea lene să înveţe, în condiţiile în care, în învăţământ, sumele sunt alocate în funcţie de numărul de elevi. Ce agent economic ar putea angaja un fost şomer care a absolvit un curs de câteva luni de iniţiere în contabilitate dând astfel, pe mâna lui, contabilitatea firmei?“, a subliniat Mariana Zvarici, preşedintele Sindicatului Învăţământ Preuniversitar.
Problema locurilor de muncă vacante, pe baza cărora se organizează cursurile, e şi mai gravă. Caius Isac, directorul AJOFM a recunoscut că există firme care anunţă 30 de locuri vacante pentru a angaja, de fapt, două persoane. Or, formarea profesională fără susţinerea agenţilor economici angajatori este inutilă, aşa cum au apreciat şi patronatele.
Reprezentantul unei confederaţii patronale, Dumitru Micu, a considerat că „formarea profesională este o moară care macină în gol. Nu trebuie să ne ascundem după deget şi trebuie să recunoaştem că angajatorii îşi doresc muncitori necalificaţi pe care să-i plătească la salariul minim. Însă realitatea este că cei mai mari doi angajatori din Reşiţa sunt Consiliul Judeţean şi spitalul, adică două instituţii de stat. Asta ar trebui să reorganizeze priorităţile“.
Reprezentanţii federaţiilor sindicale au ţinut să sublinieze faptul că cei care muncesc, prin impozitele plătite, contribuie inutil pentru formarea profesională a şomerilor, bani care nu se regăsesc în economie în cazul în care cel calificat nu se angajează. „Şi mai există o situaţie, paradoxală, cea a supracalificării. Zilele acestea a venit o femeie, de profesie medic, în Caraş-Severin. Ea are două specialităţi, una dintre ele fiind chirurgia intervenţională, dar nu şi-a găsit locul în sistemul de sănătate din judeţul nostru. Deci, nici prea multă calificare nu ajută…“, a ţinut să precizeze dr. Dragoş Luca, directorul DSP Caraş-Severin.