Caraş-Severin, Romania

REŞIȚA – Roxana Novacovici, o tânără care a participat la Marşul pentru viaţă, ne-a trimis la redacţie un mesaj emoţionant.

Ce dar prețios, viața! Și cât de frumos se citea recunoștința pentru acest cadou divin în ochii celor ce și-au unit pașii în Marșul pentru viață, organizat de curând, chiar de sărbătoarea Bunei Vestiri, la Reșița. Copii, tineri, părinți, bunici – chipuri vesele și suflete încrezătoare – pășeau cu voioșie, ținând în mâini mesaje despre și pentru viață, despre importanța mamei și a copilului în societatea în care trăim, într-un marș ce pornise de la Protopopiatul Reșița până în fața Universității Eftimie Murgu.

Privind de la distanță cu suspiciunea celor ce nu credeau că marșul își poate atinge scopul, și anume acela de a schimba mentalități, citeam, la un moment dat, ceva ce părea a fi deviza marșului: „Ajută mama și copilul! Ei depind de tine” – un banner purtat în fruntea marșului de niște băieți entuziaști, care, pe lângă acesta, aveau și niște pancarte cu un mesaj, aș putea spune eu interesant pentru cât de tineri erau băieții: „Bărbații adevărați aleg viața!”. Mi-am zis: „Ce știu ei despre ce înseamnă a fi un bărbat adevărat?!” Eu, fire curioasă, am pus întrebarea unuia dintre tineri, George, și care mi-a răspuns cu o bucurie molipsitoare că poate nu știe încă ce înseamnă a fi un bărbat adevărat, dar știe cât de important este să-ți asumi responsabilitatea pentru faptele tale, îndeosebi atunci când este vorba despre viață și despre oameni. Am rămas o clipă pe gânduri, căci înțelesesem că tinerețea poate fi responsabilă. „O lecție!”, mi-am zis.

roxnov

O conversație a unor tinere îmi atrage atenția. Amândouă spuneau cât de norocoși suntem noi, cei cărora mamele noastre ne-au spus DA, indiferent de probleme, de contexte sociale sau politice. „Ce aș fi fost eu astăzi dacă mama considera avortul o opțiune?”, a fost întrebarea tulburătoare pe care Mădălina o adresa unei alte tinere, Karina. Ascultând în glasurile și mesajele manifestanților parcă însăși viața care își cerea drepturile, m-am alăturat marșului. Sufletește. Am înțeles că ceea ce se încerca prin această manifestație dinamică era transmiterea importanței familiei, a copiilor și a mamei. Nu era împotriva a ceva, ci încerca să scoată în evidență frumusețea dumnezeiască a femeii – izvorul vieții și al copilului – brațele prin care Dumnezeu trimite îmbrățisări în lume. Ce dar prețios e viața! Mulțumesc, mamă, că mi-ai zis DA! Mulțumesc că ai zis DA vieții!

Adaugă comentariu