Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Întâlnirea reprezentanţilor administraţiei de pe Bârzava cu parlamentarii zonei, menită să pună pe tapet problemele urbei şi pe cele ale UCMR, a fost una plină de subtilităţi.

Deschiderea a fost făcută de Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei, care a prezentat lunga listă a proiectelor începute sau avute în vedere pe malurile Bârzavei, fără însă a vorbi doar despre problemele reale ale municipiului, în rezolvarea cărora solicită sprijinul parlamentarilor. Replica a venit pe o manieră liniştită din partea deputatului Ion Mocioalcă atunci când a precizat că trebuie făcută o listă de priorităţi, pentru ca parlamentarii să ştie pentru ce anume să se lupte, „să fie folosiţi pentru Reşiţa“. Aşa cum s-au întâmplat pentru ca Reşiţa să câştige patru milioane de euro pentru ca în viitor să aibă piste de biciclete, sau cu cele opt milioane de lei pentru finalizarea Catedralei Episcopale din Caransebeş.

În viziunea lui Mocioalcă, această folosire a parlamentarilor „trebuie să vizeze şi traficul de influenţă! Nu trebuie să ne fie frică de faptul că, atunci când vom vorbi cu miniştrii, să ne urmărească DNA şi să ne prindă mascaţii! Nu cred în asta, nici în statul poliţienesc“. Şi cum Frunzăverde este pomenit în orice întrunire importantă din judeţ la care nu participă, de regulă prin vorba blajină a vicepreşedintelui Ghiorghioni, care cere scuze pentru lipsa motivată a acestuia, nici acum nu putea fi altfel. De această dată, însă, şeful PSD pe Caraş-Severin a acuzat palatul judeţean de faptul că a chiulit de la o întâlnire atât de importantă pentru Reşiţa, uitând că evenimentul a fost organizat de administraţia locală, care i-a invitat pe parlamentari, dar şi de prezenţa subprefectul Ioan-Anton Paulescu, prezent în sală, reprezentant tot al administraţiei judeţene.

Ideea că reşiţenii îşi pot… folosi aleşii aşa a fost reiterată şi de primarul Stepanescu: „Cât ne permite legea, vă rugăm să ne folosiţi!“. Totuşi, deşi nu l-a confruntat pe Mocioalcă într-o manieră directă, edilul urbei a ţinut să precizeze că „Reşiţa nu face parte din Consorţiul de Dezvoltare Regională“ şi că, deşi există o listă de priorităţi, „fiecare proiect este pe o axă, adică proiectele nu sunt concurente. Deci toate sunt priorităţi“. Şi dacă tot s-au adunat pentru a discuta problemele Reşiţei, a fost ridicată şi situaţia actuală a UCMR.

Liderul sindical Jivomir Tovladiat a precizat: „M-am întâlnit cu un fost parlamentar de Caraş-Severin care m-a întrebat: «Oare cum aţi lăsat să ajungă UCMR astfel?». Ca şi cum UCMR este numai o problemă a ucemeriştilor. UCMR este o problemă a Reşiţei, a Caraş-Severinului şi chiar o problemă naţională, UCMR fiind integrat în industria naţională, reprezentând o cărămidă în structura acesteia. Dacă dispare UCMR, structura va fi şubrezită“.

Acesta a explicat că, în cazul în care oamenii din uzină vor ajunge pe drumuri, municipiul nu va face faţă, pentru că „piaţa forţei de muncă este inexistentă“. Şi întrucât nu există posturi vacante, „va trebui să salvăm în primul rând locurile de muncă existente“. Cosmin Ursoniu, directorul general al UCMR, a precizat că nu vor mai fi daţi afară oameni, contrar zvonurilor din ultima perioadă, şi că disponibilizările de la finele anului trecut au fost doar o soluţie de moment. În prezent, societatea curtează un partener indian, confruntându-se însă cu concurenţi chinezi.

Totuşi, Mocioalcă a fost rezervat în privinţa prognosticurilor, explicând că „UCMR este o problemă importantă. Că va fi locul de muncă a 4.000 de persoane, este o poveste. Dacă reuşim să menţinem, prin firme de stat, până în o mie de locuri de muncă, ar fi extraordinar“.

La întâlnire au mai participat, alături de nelipsiţii şefi de servicii din subordinea administraţiei reşiţene, senatorul Aurel Duruţ şi deputaţii Ioan Benga şi Valentin Blănariu. Trebuie totuşi precizat că, atmosfera n-a fost deloc una tensionată şi că discuţiile s-au derulat într-o manieră cât se poate de calmă, fără replici tăioase, fiecare dintre parlamentarii prezenţi apreciind eforturile făcute de municipalitate de a-i aduna la masa dialogului.

Antoniu Mocanu