REŞIŢA – Asociaţia metropolitană a trecut deja de primii paşi organizatorici, urmând să acceadă la fonduri europene. Ce paşi mai trebuie făcuţi pentru ca Reşiţa să devină centrul unei zone metropolitane?
„Noi ne-am constituit, avem o hotărâre de consiliu, este în regulă până acum, un prim proiect iată că a şi apărut dar din păcate am văzut că doar Reşiţa a fost acceptată, spune primarul Mihai Stepanescu. Trebuia ca şi celelalte localităţi din cadrul Asociaţiei Metropolitane Reşiţa să aibă hotărâre de consiliu. Dar vor apărea şi alte proiecte mult mai serioase, pe care le vom implementa noi, asociaţia. Pentru asta, în acest an trebuia să ne constituim, am făcut-o cu responsabilitate, le mulţumesc tuturor primarilor din jurul Reşiţei cu o singură excepţie, că nu a înţeles, nici nu a întrebat. Aşa e în anumite părţi. N-o să înţeleg niciodată acea comunitate reprezentată la un anume rang. Mă rog, este dreptul dânşilor să opteze într-un fel sau altul. Şi mai ales că au şi fost dezinformaţi cetăţenii. Erau nişte zvonuri cum că se vrea schimbarea unor documente de identitate, permise, sau chiar preluarea unei localităţi din jurul Reşiţei, a unei comune de către municipiul Reşiţa. Sub nicio formă nu am vrut aşa ceva şi nu o să vrem în continuare. Fiecare are identitate separată, are răspunderi şi merită respectul cetăţenilor. Şi dânşii merită respectul, dar n-au înţeles demersul. Nici eu nu-i înţeleg pe una, poate două persoane”.
Reşiţa, fiind reşedinţă de judeţ, avea posibilitatea creării acestei zone metropolitane prin asociere cu localităţi care să se afle la distanţă de cel mult 30 de kilometri. Populaţia entităţii nou-create, de peste 100.000 de locuitori, ar da zonei dreptul de a atrage mai mulţi bani, în special europeni.
Teoretic, zona metropolitană ar fi trebuit să înglobeze, alături de Reşiţa, următoarele localităţi: Bocşa, Caraşova, Lupac, Ocna de Fier, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Dognecea şi Ezeriş, administraţia celei din urmă refuzând includerea în iniţiativă.
Şeful administrativului reşiţean a vorbit, însă, şi despre localităţile care s-au arătat din start interesate să facă parte din zona metropolitană: „Şi Brebu Nou, inclusiv Dognecea, nu mai vorbesc de Bocşa, de Lupac şi de Caraşova. Toate au înţeles demersul nostru şi posibilitatea de a atrage sub forma asta bani europeni. Pentru că dânşii pot atrage, ca şi până acum, separat, bani europeni, dar vin anumite fonduri doar dacă eşti asociat, faci parte dintr-o organizaţie gen Asociaţia Metropolitană Reşiţa. Şi atunci, dacă nu faci parte din acea categorie, nu ai cum să beneficiezi de acel statut şi de acea posibilitate de a atrage bani. S-au atras bani pe forme asociative. AquaCaraşul a atras bani pe fonduri PHARE, şi acum pe fonduri de coeziune. 25% era cofinanţarea pe PHARE, a beneficiat Reşiţa şi a fost cam îndatorat bugetul. Că noi ne-am grăbit, dar era un sfert cotizaţie, 12 milioane de euro, bani luaţi din credit, şi noi îi vom plăti. Nu ştiu cât de greu îi vom plăti, dar trebuie să-i plătim! Acum, cu cofinanţare de 2%, pe apă şi canalizare, s-au trezit şi ceilalţi şi este bine. Dar vor apărea, de acum încolo, până în 2020, programe de finanţare cu 2% şi 98% bani atraşi. Deci acum este o luptă şi aş face orice ca Reşiţa să beneficieze de bani europeni şi guvernamentali cât mai mulţi”.
Antoniu Mocanu