Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Se întâmplă uneori ca mergând undeva pur şi simplu să întâlneşti o privire; să ai impresia că o cunoşti, să îţi lase impresia că te ştie, să ai senzaţia că, deşi nu v-aţi mai văzut, ştiţi acelaşi secret, aţi trecut prin aceleaşi întâmplări.

Eziţi, mergi câţiva paşi înainte, apoi te opreşti pentru a-ţi limpezi senzaţiile, vrei să reîntâlneşti acea privire, acel zâmbet, însă totul s-a pierdut în mulţime. De puţine ori în viaţă ţi se întâmplă astfel de lucruri, sau chiar numai o dată, iar şansele pierdute rar se întorc. Nu te-ai oprit din alergarea ta atunci când trebuie, ai ratat un moment ce putea fi o fărâmă din propria-ţi fericire. De fapt, în viaţă pierdem momente esenţiale, oameni care ne fac bine şi lucruri preţioase pentru că avem tipare prestabilite de noi, de mediul în care trăim, de oamenii lângă care vieţuim, tipare pe care nu le mai depăşim. Din comoditate sau din teamă, din obişnuinţă sau ca să nu supărăm. Şi ratăm şanse de afla cine mai suntem noi, ce ne mai face fericiţi, ce ne mulţumeşte.

Citeam undeva că de-a lungul vieţii cheltuim atât de mult pe lucruri pe care nu le vrem pentru a impresiona oameni care nu ne plac. Şi aşa şi e. De atâtea ori, risipim clipe cu oameni care nu ne merită, irosim momente cu oameni care nu apreciază, facem lucruri pentru oameni care nu observă, ne închidem în reţele de socializare şi avem impresia că suntem înconjuraţi de prieteni. V-am mai spus că, indiferent de ceea ce facem pentru ceilalţi, întotdeauna va părea puţin. Şi cu cât oferim mai mult, cu atât primim mai puţin, iar dezamăgiţi rămân cei care oferă având aşteptări. Când trăieşti mai mult pentru ceilalţi pentru că aşa îţi face bine, când faci lucruri pentru că simţi că fericirea ta este compusă şi din fericirea cărora li te dăruieşti, când nu aştepţi mai nimic în schimb decât poate ca uneori gândul altora să ia forma ta, atunci da, altruismul merită cu adevărat. În general, oamenii altruişti nu pierd nimic nici măcar atunci când egoismul altora lovesc în ei.

Însă, oricâtă bunătate ai în tine, eu sunt de părere că oamenii nu merită să pierzi timpul demonstrând mereu că eşti bun. Este firesc să ne dorim să fim plăcuţi de cei din jur și să fim exemple pozitive, însă niciodată nu ar trebui să facem asta irosindu-ne pentru lucruri care nu contează. Nu îmi plac nici vieţile aparente, nici măştile care oricât s-ar lipi de faţă la un moment dat tot pică. Am întâlnit atâţia oameni care par să aibă o viaţă perfectă, atâtea fericiri aparente şi atâtea măşti gratuite. Doar că în spatele aparenţelor mereu stau la pândă chestiile reale. Şi de atâtea ori mi s-a confirmat că e mai bine să fii așa cum ești tu. Cei din jur nu îţi trăiesc fericirea și nici nu îţi poartă necazul, puţini fiind cei care se bucură de zâmbetul tău şi tot la fel de puţini și cei care îţi şterg lacrima. Pentru cei din jur nu contează că tu renunţi la tine. De aceea ar trebui să încerci uneori  să te cauţi pe tine, să îţi cauţi gândurile, să îţi înfrunţi temerile, să îţi aminteşti de visele tale. Detaşează-te şi pleacă spre tine. Nu departe, măcar până la primul asfinţit!

Nina Curița

Adaugă comentariu