NICOLINŢ – „Oamenii ne-au primit cu deschidere, cercetează biserica, vin la sfintele slujbe, caută povaţă şi sfătuire”, spun măicuțele de la Schitul de la Nicolinţ.
Pe 6 octombrie 2015, 12 maici din obştea Mănăstirii Nera poposeau la Schitul de la Nicolinţ, aflat sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Amenajat într-un fost pichet grăniceresc de la frontiera cu Serbia, aşezământul monahal a apărut în 2003, la iniţiativa părintelui protopop al Oraviţei, Ion Văran. Terenul şi clădirile acestuia au fost donate Episcopiei Caransebeşului de către Ministerul de Interne. Prin grija părintelui protosinghel Ilie Pentoiu, fostul egumen, la schit s-au făcut reparaţii, s-a amenajat paraclisul, realizându-se şi pictura interioară, sfinţită în 2010. Astăzi, aici se desfășoară şi o parte a activităţii Laboratorului de produse naturiste „Sfinţii Doctori fără de arginţi” al Mănăstirii Nera: prepararea săpunurilor lichide şi solide.
„Prezenţa noastră la Nicolinţ o înţelegem şi ca pe o misiune, ca o propovăduire a Domnului şi a iubirii Lui în mijlocul acestei comunităţi. Oamenii ne-au primit cu deschidere, cercetează biserica, vin la sfintele slujbe, caută povaţă şi sfătuire. Ne spun ce au pe suflet, ne împărtăşesc necazurile lor. Au încredere, au nădejde că-i pomenim şi sunt căutători şi în cele duhovniceşti”, ne-a spun monahia Tomaida Chirilă, egumena schitului.
Pășind în curtea Schitului „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Nicolinţ, ne-ntâmpină flori şi maici zâmbitoare. E linişte, e tihnă şi e multă dragoste. Uşa paraclisului aşteaptă larg deschisă. Aici, credincioşii şi pelerinii se pot bucura de întâlnirea cu Domnul şi Sfinţii Lui, apropiaţi sufletului şi grabnic ascultători ai rugăciunilor, înfăţişaţi, cu toţii, în pictura ce înveşmântează pereţii, dar şi în icoane. Din inimă ţi se revarsă belşug de mulţumire. Se-aude toaca de Vecernie. Uşor, uşor, soarele se retrage spre asfințit, lăsând pe cer dâre roșiatice. Aici, la porţile Serbiei, monahismul ortodox românesc face o mărturisire tăcută şi lucrătoare. E smerenia ce-l caracterizează. E liniştea inimilor însetate de Cer. E rugăciunea împletită cu dragoste. E întâlnirea cu Dumnezeul cel viu.