Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Cu câteva luni în urmă, în mai multe şedinţe şi dezbateri publice, ministrul Eugen Nicolăescu a cerut managerilor de unităţi sanitare să reducă la minim cheltuielile fără ca acest lucru să afecteze calitatea actului medical.

Deşi la început părea un paradox, intenţiile actuale ale managerilor încearcă să împace şi capra, şi varza.

„Toate spitalele, nu doar cele din Caraş-Severin, au încercat să creeze un plan de reducere a cheltuielilor, dar asta fără să afecteze actul medical şi relaţia cu pacienţii. De exemplu, la Oţelu Roşu, mulţumită faptului că spaţiul este generos şi permite respectarea circuitelor, se va restrânge activitatea din spital cu un etaj, ea urmând a fi concentrată pe celelalte trei nivele. Asta ar reduce cheltuieli cu utilităţi şi întreţinere. Şi Moldova Nouă a mers pe redimensionarea structurii de personal TESA. Spitalul Judeţean Reşiţa caută să-şi rentabilizeze cheltuielile şi există un plan, în perspectivă, de a comasa în staţionarele I şi II întreaga activitate. Managerii sunt preocupaţi de acest lucru, mai ales în măsura în care bugetul venit de la Casa de Asigurări a fost, în fiecare an, mai mic decât în precedentul”, ne-a declarat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică judeţeană.

Un studiu al finanţării pe ultimii ani a fost făcut şi la nivelul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, din care a reieşit că, deşi cheltuielile s-au menţinut oarecum constant, bugetul redus a produs un decalaj. În ceea ce priveşte evoluţia din sistemul sanitar cărăşean în anul ce se încheie, managerii au păreri împărţite.

„Unii dintre ei ar putea să spună că a fost un an bun, şi aici aş include Spitalul Judeţean, în măsura în care a putut, cu sprijinul Consiliului Judeţean, să facă investiţii importante ce se resimt în confortul şi tratamentul pacienţilor. Spitalul din Moldova Nouă are în derulare un proiect important pentru ambulatoriul său. Problema lor este legată de atragerea personalului, a resursei umane, care trebuie convinsă să lucreze în acea zonă. Dacă întrebăm pacienţii, este normal ca aceştia să vrea mai mult. Sunt aceleaşi probleme pe care le vedem la nivel naţional – asigurarea de medicamente şi materiale sanitare. Aş da aici ca exemplu spitalul din Oraviţa care chiar nu-şi cumpără medicamente”, a mai amintit dr. Dragoş Luca.

Legislaţia permite, cu aprobarea conducerii spitalului, ca pacientul care cumpără medicamente să primească restituirea banilor cheltuiţi, dar aceştia, din pudoare, poate şi din comoditate (pentru obţinerea diferitelor aprobări), nu solicită decontarea. Anul 2014 stă sub semnul unor modificări ce vor afecta şi actuala organizare a sistemului sanitar.

„În principiu, nevoile locale se cunosc cel mai bine local. Acest lucru ar putea fi un plus în sensul că autorităţile din teritoriu ar putea ajuta în modelarea unor concepte regionale care să fie mai aproape de realitate. Cred că 2014 va fi un an benefic pentru sănătate şi nu pot decât să sper că bugetul va creşte”, a mai precizat directorul DSP.

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu