Caraş-Severin, Romania

CARANSEBEŞ – Descoperirea unui dinte de mamut, semnalată într-un articol încă de anul trecut, nu fusese localizată pentru că zona trebuia protejată.

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă deţine două piese de mare importanţă descoperite anul trecut de speologul timişorean Tiberiu Trif, care le-a donat pentru a fi cercetate. Managerul Muzeului, Adrian Ardeţ, nu a făcut publică locaţia, tocmai datorită importanţei acestei descoperiri şi valorii pieselor, pentru a proteja aria respectivă. Într-o conferinţă de presă, Ardeț a precizat: „Erau semnale că în zonă ar exista unele aşezări din vremea Paleoliticului. E pentru prima dată când este semnalată existenţa mamuţilor în zona Caransebeşului. Mamuţii reprezintă, în zonele în care au fost descoperiţi, atracţii turistice deosebite. Există Parcul mamuţilor în judeţul Hunedoara, apoi în Serbia, unde sunt amenajate expoziţii cu asemenea descoperiri. Mamuţii sunt printre ultimele mari mamifere care au intrat în contact cu omul, reprezentările lor fiind regăsite în scene pictate în peşteri de omul din Paleolitic. Ei au dispărut în urmă cu 10.000 de ani, dar, la ora actuală, existenţa lor continuă prin elefanţi. Mamuţii provin din Africa, însă, datorită ultimei Glaciaţiuni, a încălzirii climei, au migrat spre nord, spre locuri de păşunat, şi au ajuns până în Siberia. Iată că şi noi avem de-a face cu ei şi, probabil, nu este numai un simplu dinte de mamut, urmează să demarăm o serie de cercetări, astfel încât, poate, vom avea şi noi un Parc naţional al mamuţilor în zona Caransebeşului“. Ardeţ a spus că ar bănui existenţa mai multor mamuţi în zonă. Speologul timişorean a luat atunci legătura cu Daniel Boambeş, primarul comunei Constantin Daicoviciu (fosta comună Căvăran), prin intermediul căruia dintele de mamut a ajuns la Muzeul din Caransebeş.

Cum şi când a fost dezvăluită locaţia descoperirii, ne-a povestit chiar jurnalistul Adrian Crânganu, care a participat recent la o tabără speologică din zona carstică Peştere – Maciova – Căvăran. Acolo l-a întâlnit chiar pe speologul Tiberiu Trif de la Asociaţia Speologică „Prusik” din Timişoara. Acesta a relatat aventura descoperii: „Împreună cu nişte colegi de la Asociaţia Speologică «Prusik» am fost în vara anului trecut în zona localităţii Peştere, sat ce aparţine de comuna Constantin Daicoviciu. Ei mi-au arătat o cavitate, Peştera Dâmbul Steniului, eu le-am arătat lor alta, după care eu am revenit în zonă şi am văzut o dolină, o groapă ca o pâlnie. Am fost curios să văd unde duce acea cavitate şi, explorând cu nişte beţe, am reuşit să găsesc gaura de intrare într-o peşteră. Am aruncat o piatră, am auzit că se duce mult înăuntru, după care, timp de patru weekend-uri în care am stat acolo cu cortul, mi-am adus şi maşină de spart piatra, ca să pot să pătrund, am explorat interiorul. Dintele de mamut l-am descoperit pe una din galerii, într-o cavitate mare, peştera având o lungime de aproximativ 90 de metri. Fiind o peşteră «grea», trebuie să fii speolog, se pătrunde în ea doar cu echipament specializat, nu poate să intre oricine acolo. Locul descoperirii e foarte greu accesibil, iar dintele de mamut e adus de undeva de sus, a căzut de la suprafaţă. Când l-am descoperit, dintele era puţin îngropat în argilă. L-am mişcat, crezând că este un calcit. Când l-am luat în mână, mi-am dat seama ce este, fiindcă am mai văzut pe internet dinţi de mamut. Avea vinişoare albăstrui şi roz, de parcă numai ce căzuse. M-am bucurat când l-am descoperit şi m-am despărţit cu greu de el, aşa cum te desparţi de un prieten”, a povestit speologul timişorean, acesta botezând locul Peştera Mamutului. Dealtfel, pe hărţile întocmite de speologi figurează chiar cu acest nume.

Tiberiu Trif a mai spus că, tot în explorările pe care le-a făcut în zonă, a descoperit, într-o altă peşteră, o brăţară din Epoca Bronzului, datând de acum 2.500-3.000 de ani: „Ca şi în cazul dintelui de mamut, brăţara a ajuns în peşteră din exterior, cărată de apă printr-o crăpătură, se văd semne pe ea în acest sens. Şi această piesă a urmat acelaşi traseu, aflându-se acum la muzeul din Caransebeş“.

 

Adaugă comentariu