Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Ivo Josipovic, preşedintele Croaţiei s-a aflat, marţi, în Caraş-Severin, pentru o scurtă întâlnire cu preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, prefectul judeţului, Silviu Hurduzeu şi primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu.

„Autorităţile judeţene şi locale ne-au făcut o prezentare generală a ceea ce se întâmplă în Caraş-Severin, faptul că aici convieţuiesc o serie de minorităţi care colaborează foarte bine. Am vorbit despre modul în care s-a dezvoltat această zonă, mai ales în ultimul an şi planurile legate de Uniunea Europeană. România este privită ca un partener în drumul nostru către UE şi faptul că această ţară a ratificat atât de repede tratatul de aderare confirmă relaţiile foarte bune pe care le-am dezvoltat în ultimii ani. Participăm împreună la acest proiect, pentru că ne leagă şi ambiţiile europene, dar şi poziţia similară pe care cele două ţări o au pe plan european“, a declarat preşedintele Croaţiei.

Apoi, delegaţia a vizitat Centrul Civic al municipiului de pe Bârzava, biserica Petru Iacob şi Sala Polivalentă, de unde a primit un tricou şi o minge semnate de handbaliştii reşiţeni. „Am vizitat Sala Polivalentă, unde se antrenează o echipă foarte valoroasă de handbal, pe care ţin s-o felicit, pentru că şi în ţara noastră există o tradiţie în ceea ce priveşte acest sport“, a mai amintit preşedintele. Referitor la vizitele programate în localităţile cu cea mai mare pondere de etnici croaţi din ţară – Lupac, Clocotici şi Caraşova, preşedintele Ivo Josipovic a declarat: „Înainte de toate, doresc să văd o comunitate care are succes, care comunică foarte bine cu mediul în care trăieşte, ţinând cont de faptul că se integrează în România. Doresc ca relaţiile dintre croaţii care trăiesc în România şi Croaţia să rămână bune, să se dezvolte, să se pună accent şi pe colaborarea culturală, păstrându-se conştiinţa naţională. Ţinând cont că şi în Croaţia trăieşte o minoritate română, trebuie să le permitem şi lor să-şi menţină conştiinţa naţională. Structura localităţilor pe care le-am văzut în trecere aduc cu zonele croate Slavonija şi Baranja. În schimb, comunitatea română din Croaţia este reprezentată de un număr foarte mic de cetăţeni, făcând parte dintre minorităţile cu un număr redus, dar este reprezentată în viaţa publică“.

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu