Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Cei care nu îşi pot plăti datoriile ar intra sub incidenţa legii aprobate recent.

Legea insolvenței persoanelor fizice se adresează persoanelor fizice de bună-credință, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale cum ar fi restanţele la furnizorii de utilităţi, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal etc., și nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Legea nu defineşte clar ce înseamnă un „debitor de bună–credinţă“, însă face o enumerare a datornicilor care nu pot beneficia de această procedură.

Printre motivele care pot împiedica o persoană fizică să intre în insolvență sunt existenţa unor condamnări pentru diferite infracţiuni, întocmirea de acte frauduloase sau excesiv de generoase care au diminuat averea acesteia, nedepunerea de eforturi pentru a găsi un loc de muncă etc. Potrivit specialiştilor în insolvenţă CIRT, administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de Comisia de insolvenţă.

Legea nu menționează posibilitatea ca datornicul sau creditorii să aleagă administratorul, așa cum se întâmplă în cazul persoanelor juridice. Insolvența persoanelor fizice poate fi soluționată în trei feluri: pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau procedură simplificată.

De la data aprobării planului de rambursare se suspendă toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor, curgerea dobânzilor, penalităților, majorărilor de întârziere etc., cu excepția creanțelor care beneficiază de cauze de preferință iar instituțiile sau companiile cu care persoana aflată în insolvență are semnate contracte nu vor avea dreptul de a rezilia contractele în derulare din cauza deschiderii procedurii de insolvenţă.

Datornicul are obligația ca, din momentul deschiderii procedurii, să își plătească datoriile curente la timp, să nu contracteze noi împrumuturi, să informeze anual comisia de insolvență cu privire la situația bunurilor sale sau dacă obține venituri suplimentare de peste jumătate din salariul minim de economie față de nivelul declarat la momentul cererii insolvenței, să anunțe comisia de insolvență dacă moștenește, i se donează sau intră în posesia unor bunuri sau servicii a căror valoare depășeste salariul minim pe economie.