Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Acestea au fost discuţiile purtate între conducerea municipalităţii reşiţene şi cea a Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Timişoara.

O nouă dezbatere publică pe tema traficului greu din Reşiţa a fost programată pentru data de 9 septembrie, încă din iulie. În acest context, la începutul săptămânii, la sediul municipalităţii, primarul Mihai Stepanescu s-a întâlnit cu Ioan Ambruş, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Timişoara, la discuţii participând şi alţi reprezentanţi ai administraţiei locale şi diferiţi factori de decizie. Au fost puse pe tapet, tangenţial traficului greu, realizarea proiectării inelului de centură al municipiului şi, ulterior, a investiţiei propriu-zise prin atragerea de fonduri, preluarea şi întreţinerea drumurilor de legătură din oraş care au fost în administrarea Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Timişoara, precum şi reabilitarea porţiunii superioare a pasajului rutier din zona Triaj.

A fost de asemenea analizată realizarea „unei bretele între drumul de centură al Reşiţei şi incinta TMK pentru a ocoli zona centrală a municipiului (maşinile de transport fier vechi ş.a.)”, precum şi „demararea procedurii de preluare a porţiunii de drum – platforma Mociur (UCMR) – de la firma de insolvenţă”, după cum se arată într-un comunicat remis redacţiei.

„În urma prezentării acestor probleme, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Timişoara, Ioan Ambruş, a precizat că pentru execuţia inelului de centură nu au fost alocate fonduri în acest an. Cu toate acestea, există speranţe ca, până la finele anului 2014, să fie realizată proiectarea. În ceea ce priveşte drumurile de legătură, Ioan Ambruş a afirmat că acestea nu se pot prelua din lipsă de fonduri, deşi Primarul Municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu, a insistat să fie realizat acest lucru până la execuţia inelului de centură. Referitor la reparaţiile curente ale pasajului rutier din zona Triaj, Ioan Ambruş a precizat că acestea sunt în atenţia Direcţiei Regionale de Drumuri Naţionale Timişoara dar nu există finanţare până la sfârşitul anului 2014. De asemenea, acesta a mai ţinut să menţioneze că, instituţia pe care o conduce, sprijină Primăria Municipiului Reşiţa în realizarea drumului de centură”, se mai arată în documentul citat.

Până la sosirea unor răspunsuri clare, reprezentanţii municipalităţii vor continua demersurile la instituţiile guvernamentale, inclusiv la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, pentru a se demara lucrările de proiectare şi cele investiţionale, atât de necesare urbei.

O nouă dezbatere publică pe acest subiect va avea loc luni, 9 septembrie 2013.

1 Comment

  1. Trebuie sa inteleaga alesii locali ca Resita nu va avea prea curand un inel de centura, deoarece bani pentru asemenea investitie nu se justifica datorita faptului ca fondurile europene sunt alocate doar pentru construirea de centuri in zona oraselor care sunt tranzitate de drumuri europene intens circulate, pentru a fluidiza circulatia transportului international de marfuri, iar pentru a construi un inel de centura in jurul Resitei sunt costuri foarte mari datorita reliefului si tranzitul de marfuri in Resita este foarte mic, ceea ce nu justifica asemenea investitii, iar Guvernul nu aloca asemenea fonduri. Trebuie gasite doar solutii pentru scoaterea transportului de fier vechi si material lemnos din zona centrala, in rest trebuie intretinute tronsoanele principale Calea Caransebesului- Pasajul Intim- Calea Timisoarei care pot prelua traficul greu existent si care nu afecteaza nici circulatia din Lunca Barzavei si nici spre zona centrala, deoarece pe aceste tronsoane traficul greu se desfasoara fluid spre Caransebes si Bocsa. Peste cativa ani cand Serbia va adera la UE este posibil sa fie nevoie de o centura pentru ruta Caransebes- Resita- Bocsa- Moravita, deoarece tranzitul de marfuri spre Italia, Franta, Spania se va orienta spre frontiera romano-sarba, unde rutele spre aceste tari sunt mai scurte.

Adaugă comentariu